Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ELECTROGRAVURĂ, ELECTROLIZOR, ELECTROMETALURGIE, GALVANOSTEGIE, GALVANOTIPIE, HIPOCLORIT, VOLTAMETRU ... Mai multe din DEX...

ELECTROLITIC - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ELECTROLÍTIC, -Ă, electrolitici, -ce, adj. Privitor la electroliză; produs prin electroliză; folosit la electroliză. - Din fr. électrolytique.

Sursa : DEX '98

 

ELECTROLÍTIC, -Ă adj. referitor la electroliză, produs prin electroliză. (< fr. électrolytique)

Sursa : neoficial

 

electrolític adj. m., pl. electrolítici; f. sg. electrolítică, pl. electrolítice

Sursa : ortografic

 

ELECTROLÍTI//C \~că (\~ci, \~ce) Care ține de electroliză; care se face prin electroliză. /électrolytique

Sursa : NODEX

 

ELECTROLÍTIC, -Ă adj. Referitor la electroliză. [< fr. électrolytique].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ELECTROLITIC

 Rezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru ELECTROLITIC.

ELECTROGRAVURĂ

ELECTROGRAVÚRĂ s . f . Gravură pe cale

 

ELECTROLIZOR

ELECTROLIZÓR , electrolizoare , s . n . Aparat cu care se obțin produse chimice pe cale

 

ELECTROMETALURGIE

ELECTROMETALURGÍE s . f . Ramură a metalurgiei care folosește pentru elaborarea și rafinarea metalelor și aliajelor procedee electrolitice sau

 

GALVANOSTEGIE

GALVANOSTEGÍE s . f . Procedeu tehnic de depunere pe cale electrolitică a unui strat aderent pe un obiect metalic , în scopul protejării sau înfrumusețării

 

GALVANOTIPIE

GALVANOTIPÍE s . f . Procedeu tehnic de reproducere a planșelor tipografice și a gravurilor cu ajutorul unui mulaj acoperit pe cale electrolitică de un strat de cupru și apoi întărit cu un strat de staniu , nichel sau

 

HIPOCLORIT

HIPOCLORÍT , hipocloriți , s . m . Sare a acidului hipocloros , care se obține prin acțiunea clorului asupra hidroxizilor puternic bazici sau pe cale

 

VOLTAMETRU

VOLTAMÉTRU , voltametre , s . n . Aparat pentru studiul electrolizei , care permite determinarea intensității unui curent electric sau a cantității de electricitate prin măsurarea cantității de substanță depusă pe cale