|
|
||
Vezi și:DEZECHILIBRAT,
DEZECHILIBRARE,
DESCUMPĂNI,
DESCUMPĂNIT,
DETRACAT,
DEZAXAT,
NEVROPAT,
NEVROZAT,
SCRÂNTIT
... Mai multe din DEX...
DEZECHILIBRA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. DEZECHILIBRÁ, dezechilibrez, vb. I. 1. Refl. și tranz. A-și pierde sau a face să-și piardă echilibrul. ** Fig. A-și pierde sau a face să-și piardă judecata clară. 2. Tranz. și refl. A face să nu existe sau a nu exista echilibre (între cheltuieli și venituri, între diverse ramuri economice etc.). - Din fr. déséquilibrer.Sursa : DEX '98 A (se) dezechilibra ≠ a (se) echilibraSursa : antonime DEZECHILIBRÁ vb. I. refl. 1. a-și pierde echilibrul. 2. (fig.) a-și pierde rațiunea, judecata. II. tr. a face ca într-un buget cheltuielile să întreacă veniturile. (< fr. déséquilibrer)Sursa : neoficial DEZECHILIBRÁ vb. a (se) tulbura, a (se) zdruncina, (fig.) a (se) dezaxa, (livr. fig.) a (se) detraca. (Vestea i-a \~ mintea.)Sursa : sinonime dezechilibrá vb. (sil. -bra; mf. dez-), ind. prez. 1 sg. dezechilibréz, 3 sg. și pl. dezechilibreázăSursa : ortografic A DEZECHILIBR//Á \~éz tranz. A face să se dezechilibreze. /Sursa : NODEX A SE DEZECHILIBR//Á mă \~éz intranz. 1) (despre obiecte) A pierde echilibrul; a ieși din echilibru. 2) fig. A-și pierde echilibrul moral sau mintal; a se dezaxa. 3) (despre buget) A ajunge la dezechilibru între venituri și cheltuieli. /Sursa : NODEX DEZECHILIBRÁ vb. I. 1. refl. A-și pierde echilibrul. 2. refl. (Fig.) A-și pierde rațiunea, judecata. 3. tr. A face ca într-un buget cheltuielile să întreacă veniturile, a face un buget deficitar. [Cf. fr. déséquilibrer].Sursa : neologisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru DEZECHILIBRARezultatele 1 - 2 din aproximativ 2 pentru DEZECHILIBRA. Garabet Ibrăileanu - Adela Adela de Garabet Ibrăileanu (Fragmente din jurnalul lui Emil Codrescu) (iulie-august 189...) Bălțătești!... O improvizare de bâlci, pe șoseaua care vine de la Piatra, trece prin mijlocul satului, strâmbă, șerpuind printre râpi, și se duce la Târgu-Neamțului, înconjurată de singurătăți. Lume multă, care vrea să petreacă și nu știe cum. Doamnele, ostentativ fără treabă, umblă în rochii de casă și cu capul gol... Domnii, cu jambiere și șepci impermeabile, trec la poștă, peste drum de hotel, înarmați cu alpenstock -uri, strânse energic în pumn la nivelul bărbiilor înțepenite și importante. Peisaj meschin. O colină întinsă, tristă, pătată de câțiva arbori schilozi, ascunde munții dinspre apus. Nici o ,,cunoștință". Sistem infailibil: în genere, atitudini nesociabile; în specie, evitarea parcului. Pe drumul, inevitabil, din ,,centru" -- cufundat în lectura unui ziar. (Am un număr din Voința națională încă din București.) Plictis odihnitor. Lectură plăcută, reconfortantă: cataloagele câtorva librării străine și un dicționar portativ, cărțile de căpătâi care, împreună cu Diogen Laerțiul, repertoriu de cancanuri și idei antice (amintit adesea de Coco Dimitrescu în ,,prelegerile" lui nocturne de la Cosman și găsit din întâmplare la un anticar), alcătuiesc biblioteca mea estivală. Cataloagele -- pentru momentele de lirism intelectual. Unele ... Panait Istrati - Chira Chiralina Panait Istrati - Chira Chiralina Chira Chiralina de Panait Istrati I - STAVRU Adrian străbătu, buimac, scurtul bulevard al Maicii Domnului, care, la Brăila, duce de la biserica cu același nume la Grădina publică. Ajuns la intrarea grădinii, se opri, încurcat și necăjit. — Ce dracu! exclamă el cu voce tare, nu mai sunt copil! Și cred că am tot dreptul să înțeleg viața cum o simt. Erau orele șase seara. Zi de lucru. Aleile grădinii erau aproape pustii către cele două porți principale; soarele crepuscular aurea nisipul, în vreme ce boschetele de liliac se scufundau în umbra serii. Liliecii zburau de colo-colo, zăpăciți. Băncile pe alee erau aproape toate libere, afară de cele din colțurile ascunse ale grădinii, unde perechi de tineri se îmbrățișau amoros și deveneau serioase la trecerea inoportunilor. Adrian nu dădu atenție nici unuia din oamenii ce întâlni în drum. El sorbea lacom aerul curat, care se ridica din nisipul de curând udat — amestec îmbălsămat de miros de flori — și se gândea la ceea ce nu putea înțelege. El nu înțelegea mai ales împotrivirea mamei sale la legăturile lui de prietenie, împotrivire care dăduse naștere la o ceartă violentă între mamă și fiul ei ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DEZECHILIBRARezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentru DEZECHILIBRA. DEZECHILIBRÁT , - Ă , dezechilibrați , - te , adj . 1. Care și - a pierdut echilibrul , care nu mai are echilibru . 2. Care este lipsit de proporție justă între diversele elemente ... DEZECHILIBRÁRE , dezechilibrări , s . f . Acțiunea de a ( se ) dezechilibra și rezultatul ei . - V. dezechilibra ... DESCUMPĂNÍ , descumpănesc , vb . IV . Tranz . A face pe cineva să - și piardă echilibrul sufletesc ; a dezorienta , a dezechilibra DESCUMPĂNÍT , - Ă , descumpăniți , - te , adj . Care și - a pierdut , și - a zdruncinat echilibrul sufletesc ; dezorientat , dezechilibrat . - V. DETRACÁT , - Ă , detracați , - te , adj . ( Livr . ; adesea substantivat ) Smintit , țicnit , dezechilibrat ; decăzut din punct de vedere moral . - V. detraca . Cf . fr . % DEZAXÁT , - Ă , dezaxați , - te , adj . 1. ( Despre axe ) Care s - a deplasat din poziția normală . 2. Fig . ( Despre oameni ; adesea substantivat ) Dezechilibrat moral ( și NEVROPÁT , - Ă , nevropați , - te , adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care suferă de o boală de nervi ; spec . ( persoană ) care suferă de nevropatie ; p . ext . ( om ) dezechilibrat , NEVROZÁT , - Ă , nevrozați , - te , adj . Bolnav de nevroză ; p . ext . dezechilibrat , exaltat . - După fr . SCRÂNTÍT , - Ă , scrântiți , - te , adj . 1. ( Despre membre , oase , încheieturi ) Deplasat din articulație ; luxat . 2. Fig . ( Despre oameni ) Dezechilibrat mintal ; nebun , |
||