Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: DESCUMPĂNI

  Vezi și:DESCUMPĂNIRE, DESCUMPĂNI ... Mai multe din DEX...

DESCUMPĂNIT - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

DESCUMPĂNÍT, -Ă, descumpăniți, -te, adj. Care și-a pierdut, și-a zdruncinat echilibrul sufletesc; dezorientat, dezechilibrat. - V. descumpăni.

Sursa : DEX '98

 

DESCUMPĂNÍT adj. 1. v. dezorientat. 2. v. zăpăcit.

Sursa : sinonime

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru DESCUMPĂNIT

 Rezultatele 1 - 1 din aproximativ 1 pentru DESCUMPĂNIT.

Anton Holban - O moarte care nu dovedește nimic

Anton Holban - O moarte care nu dovedeşte nimic O moarte care nu dovedește nimic de Anton Holban Fericirea a fost mare când mi s-a dat prilejul să plec la Paris! Scopul copilăriei mele se realiza. Aveam să străbat în fine eu însumi toate ungherele prin care mă orientam cu ușurință cu mintea și unde plasasem numai cu imaginația sute de romane a căror acțiune se petrecea acolo. Palpitând de bucurie, studiam, alături de Irina, ghidurile, hărțile, cărțile explicative. O purtam cu mine prin magazine, pe la legații, pe la birouri de bilete de tren, perorându-mi toate planurile. Ziua plecării sosi, și mă conduse la gară. Trenul mai avea 20 de minute până la plecare, mă instalasem bine și acum nu știam ce să-i vorbesc. (Poate pentru că mă obseda ideea că despărțirile trebuiesc întovărășite de suspine și de vorbe.) Și am schițat o teorie: “Întotdeauna înainte de a te despărți de cineva drag nu te pricepi să-i vorbești, tocmai pentru că ai prea multe de spusâ€�. Îmi scuzam astfel uscăciunea din momentul acela? Sau era un mijloc să mă liniștesc, văzând-o indiferentă? În orice caz, ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DESCUMPĂNIT

 Rezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentru DESCUMPĂNIT.

DESCUMPĂNIRE

... DESCUMPĂNÍRE , descumpăniri , s . f . Faptul de a descumpăni ; dezorientare , dezechilibrare . - V. descumpăni

 

DESCUMPĂNI

DESCUMPĂNÍ , descumpănesc , vb . IV . Tranz . A face pe cineva să - și piardă echilibrul sufletesc ; a dezorienta , a dezechilibra ; a zăpăci . - Des ^1 - +