|
||
DEVER - Definiția din dicționarTraducere: engleză Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. DÉVER s.n. sg. Volumul vânzărilor de mărfuri pe o perioadă dată (exprimat în bani). * (Fam.) Cu dever (mare) = (despre magazine) cu vânzare intensă, cu afluență mare de cumpărători; cu vad. - Din tc. devir.Sursa : DEX '98 DÉVER s. v. vânzare.Sursa : sinonime DÉVER s. v. vătaf, vătășel, vornicel.Sursa : sinonime déver s. n.Sursa : ortografic DÉVER n. Volum al vânzărilor de mărfuri exprimat în valori bănești. /<turc. devirSursa : NODEX déver (-ri), s.m. - Vornicel la nunțile din popor (Banat și Trans.), flăcău care îl însoțește pe mire. - Var. diever, diaver, divăr. Bg. d?ver, sb. djever (Tiktin; Candrea). - Der. deveră, s.f. (fată care o însoțește pe mireasă); divăriță (var. deveriță), s.f. (prietenă a miresei).Sursa : etimologic dévér (-ruri), s.n. - Volum al vînzărilor de mărfuri. Tc. devr (Șeineanu, II, 156; Lokotsch 505), cf. alb. devrë, bg. devr. Cuvîntul tc. pare a proveni din același etimon ca daraveră. Este încă frecvent.Sursa : etimologic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru DEVERRezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentru DEVER. Ion Luca Caragiale - Deslușire ... 3, 5 ori mai multe sute de lei pe lună, el și-a luat spinoasa carieră;... nu pentru ca gazeta lui să facă dever seara la cafenele, el scrie noutăți câte 'n lună și 'n soare;... nu pentru trebșoarele lui, nu pentru simțiminte egoistice, el luptă spre luminarea poporului ... ... tramcare - tramvaiuri - capele pârlite - jupe călcate -bătături strivite - copii pierduți - părinți beți - mame prăpădite - guri căscate - praf - noroi - murdărie - infecție - lume, lume, lume - vreme frumoasă - dever Ion Luca Caragiale - Leac de criză Ion Luca Caragiale - Leac de criză Leac de criză de Ion Luca Caragiale Cu cât se accentuează criza aceasta economică și finanțiară, care ne bântuie de atâta vreme fără s-avem speranță a scăpa așa de curând, cu atât mi se lămurește mai bine amintirea lucrurilor de, pe vremea războiului din urmă ruso-româno-turc. N-am pretenția să pricep economia politică și, prin urmare, nu voi căuta să fac vreo paralelă între starea actuală economică și starea în care se afla țara noastră până în ajunul marelui război. Știu însă că lumea toată se plângea tot așa de amar ca și astăzi de lipsa banilor pe piață. O sumă de negustori mari scrâșneau, văzându-și apropiata cădere; iar cât despre negustorii mici, aceia erau mai leșinați decât muștele apucate pe neașteptate de o toamnă aspră și timpurie d-abia își mai trăgeau sufletul. Când ajunsese criza în toiul ei și lumea era cuprinsă de ultima deznădejde, iată că se declară războiul. M-am dus la un prieten, băcan mare, la poziție principală în Podul Mogoșoaii; îl știam la marginea prăpastiei: faliment sigur în negoț și casele, care erau proprietatea nevestii, ipotecate cu vârf. — Ai auzit? ... |