Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ÎNSOȚIRE, DRUȘCĂ, FIN, NĂȘI, NĂȘIE, NUN, NUNEASCĂ, PARANIMFĂ, PIROSTRIE, UNCROP ... Mai multe din DEX...

CUNUNIE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CUNUNÍE, cununii, s.f. 1. Căsătorie (religioasă). * Loc. adj. Cu cununie = (despre soț sau soție) căsătorit religios. * Expr. A lua (pe cineva) cu cununie = a se căsători cu cineva (religios). 2. (Concr.) Cunună (3). * Expr. A(-și) pune cununiile (pe cap) = a (se) cununa. - Cununa + suf. -ie.

Sursa : DEX '98

 

CUNUNÍE s. 1. căsătorie, (pop.) nuntire, nuntit. (\~ oficiată la biserica ...) 2. cunună, (reg.) pirostrie. (\~ pentru miri.)

Sursa : sinonime

 

cununíe s. f., art. cununía, g.-d. art. cununíei; pl. cununíi, art. cununíile

Sursa : ortografic

 

CUNUNÍ//E \~i f. 1) Ceremonie religioasă cu ocazia căsătoriei. 2) Cunună care se ține deasupra capetelor mirilor în timpul ceremoniei religioase. [Art. cununia; G.-D. cunu-niei; Sil. -ni-e] /a cununa + suf. \~ie

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru CUNUNIE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 83 pentru CUNUNIE.

Ion Luca Caragiale - Broaște... destule

... la cununia dumitale. Am fost la țară. Dar tot mai bine mai târziu decât niciodată: îți urez viață fericită și moștenitori câți dorești. — Ce cununie? ce viață? ce moștenitori? Gândești că m-am cununat? — Am primit invitația... — Da, dar am stricat tot. Nu mă vrea, pace bună! Lac ...

 

Vasile Alecsandri - Ștefăniță Vodă

... moarte m-ai scăpat. Când la mână mi-i pica, Eu de moarte te-oi scăpa. Vină mâini tu la domnie Ca să vezi o cununie, Cununia Domnului Cu sora voinicului, S-o fac mie soțioară, S-o fac ție Domnișoară!" Astfel Domnul cuvânta, Și din codru se-nturna, Iară codrul ...

 

Gheorghe Dem Theodorescu - Soarele și luna

... mi-ei isprăvi Pod pe Marea Neagră, De fier Și oțel, Iar la cap de pod, Cam d-o mânăstire, Chip de pomenire, Chip de cununie, Să-mi placă și mie, C-o scară de fer Pân’ la naltul cer! Puternicul Soare, Ca puternic mare, Unde-o auzea, Bine că-i ... Neagră Un pod de aramă, Să nu-l bagi în seamă, Iar la cap de pod, Cam d-o mânăstire, Chip de pomenire, Chip de cununie, Să-mi placă și mie. Puternicul Soare, Ca puternic mare, Unde-o auzea, Bine că-i părea, ’N palme că-mi bătea, Podul se ... ia sor’ pe frate Și frate pe sor’. Floare ș-o lalea Podul când trecea, Pe pod când mergea Către mânăstire Pentru pomenire Și la cununie Să-i fie soție, Ileana Simzeana, Doamna florilor Ș-a garoafelor, Sora Soarelui, Spuma laptelui, Din gură-i zicea Ș-astfel îi grăia ...

 

Mihail Kogălniceanu - Nou chip de a face curte

... civilizație care ne face cosmopoliți, dărmându-ne obiceiuri strămoșești, caracter și limbă și... și... și alte atâte fleacuri ; aceste ceremonii, zic, se sfârșesc prin o cununie. În ziua aceea, dacă mirele șede în alt sat decât mireasa, trimite înainte găzdași (conaccii) ca să-i vestească apropierea. Iar rudele miresei stau pe ... întâi la semn, primesc din mâna miresei o năframă cusută cu aur sau cu mătasă. După aceste exerciții cavalerești, toți se duc la biserică, la cununie; mirele și mireasa stau pe un covor, sub care sunt aruncați bani, spre a arăta că calcă în picioare toată mărirea străină, căutând ...

 

Alexei Mateevici - Obiceiurile și rânduielile nunții la moldovenii basarabeni

Alexei Mateevici - Obiceiurile şi rânduielile nunţii la moldovenii basarabeni Obiceiurile și rânduielile nunții la moldovenii basarabeni de Alexei Mateevici Nunta în viața țăranului nostru moldovean este una din cele mai vesele petreceri. De aceea, când vine toamna, vremea nunților, aproape toți sătenii iau parte la ele. Țăranul a înțeles foarte bine însemnătatea nunții pentru om și a înconjurat-o cu obiceiuri și rânduieli frumoase, care au înțelesul lor adânc. Aceste obiceiuri se schimbă după locuri, dar cele mai de seamă rămân aceleași pretutindeni (peste tot locul). Iată-le cele mai însemnate. Cuprins 1 Logodna 2 Răspunsul 3 Nunta 4 Masa cea mare 5 Îndulcitul tinerilor 6 Facerea căei Logodna Flăcăul care s-a pornit mire vine la o casă și face întrebări despre fată, cum este ea, câtă zestre are și altele. Apoi, împreună cu starostele, se duce la fata cu care vrea să se căsătorească. Dac-au intrat în casă, fata se duce de se împodobește și, venind, sărută mâna la toți cei bătrâni, iar cu flăcăul dă mâna. Cineva din bătrâni îi scoate pe dânsa și pe mire în tindă, și ei acolo mai vorbesc. Dacă se plac unul la altul, ...

 

Dimitrie Anghel - Rochia bunicei

Dimitrie Anghel - Rochia bunicei Rochia bunicei de Dimitrie Anghel Publicată în Minerva , IV, 1267, 27 iunie 1912, p. 2. Alb ca un caier era capul bunicei, o spumă ridicată pe creste îi era părul, o zăpadă ce nu putea s-o mai topească nici o primăvară îi împodobea statornic fruntea. Noaptea de odinioară în zi albă se prefăcuse, întunerecul în lumină, în argint curat, abanosul. O mireasă timpurie fusese, măruntă la trup încă, aproape de copilă, pășise în fața altarului. De subt cununa de lămîiță spumegat ca un torent și albă ca o coadă de cometă, sub șuvoiul de aur al betelei, vălul de borangic îi cobora pînă la călcîie, iar de la călcîie, poala lungă a rochiei ei de mireasă scria pe pămînt valuri obosite, înflorite de spumă, pe unde trecea. Tînăr, gîtul gol și nevrîstnicii umeri, nerotunziți încă, se vedeau din tăietura dibace a foarfecei ce despicase cu meșteșug faiul alb. Curba sînului abia ridica pieptărașul, șoldurile ascuțite se străvedeau prin rochie, și faldurile, dinainte pînă în josul piciorușelor mici, cădeau rigide, triste, funerare aproape, cum trebuie să cadă de-a lungul trupului unei vestale. O cingătoare largă, făcută dintr-o ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Cavalerul Olaf

Ştefan Octavian Iosif - Cavalerul Olaf Cavalerul Olaf de Heinrich Heine Traducere de Ștefan Octavian Iosif Publicată prima oară în Epoca , 5 martie 1898 I Doi bărbați de-un ceas așteaptă La biserică, în poartă; Rege-i unul, gîde-i altul, Haine roșii ambii poartă. — După cum aud eu, slujba Cununiei e sfîrșită. Regele s-a-ntors spre gîde: — Stai cu barda pregătită ! Orgă, clopote... Norodul Dă năval din catedrală: Lung alai; în mijloc mirii Strălucind ies la iveală. Firavă, nespus de tristă, Fiica regelui privește; Vesel și semeț e Olaf: Gura-i rumenă zîmbește. Cînd spre-ntunecatul rege Gura-i rumenă-și îndreaptă: — Ziuă bună, tată-socru ! Moartea astăzi, știu, m-așteaptă. Rege, pîn’ la miez de noapte Mai amînă-mi ceasul morții; Vreau să-mi văd banchetul nunții, Danțul la lumina torții. Lasă-mi viața pîn’ ce cupa Cea din urmă voi goli-o. Lasă-mi viața, lasă-mi viața Pîn’ la danțul de adio ! Regele s-a-ntors spre gîde: — Viața-i fie-ngăduită Pînă azi, la miezul nopții — Stai cu barda pregătită ! II Stă Olaf la praznicul său nupțial, E ultima cupă, e ceasul fatal, Femeia lui ...

 

Alexandru Macedonski - Formele

... sferturi adormit, Și la rândul ei mireasa, l-acel glas sforăitor, Fruntea-și pleacă și adoarme pe-adormitul tău amor! Iată ce-nsemnează-ntocmai, legiuita cununie, A societății de-astăzi principală temelie, Formă ce nendeplinită face din copii bastarzi, Din femei, prostituate ce-ar fi bune să le arzi ...

 

Antim Ivireanul - Alte învățături trebuincioase

... să însoară aici și pe la locurile lor au mueri, sau muerile au bărbați și lăsându-i au fugit, sau sunt a treia cununie și vin aici pentru ca să ia a patra muiare, sau muiarea să ia al patrulea bărbat, care lucru iaste curvie și fărădelĂ ...

 

Duiliu Zamfirescu - E mort poetul

... mamă; Ea lung ridică colțul de maramă Și tremurând pe mână îl sărută. Într-un pahar se scutură o floare, O floare prinsă la o cununie Ce ca și dânsul s-a plecat și moare. Iar prin perdele, raza aurie Aduce caldul zâmbet de la soare: O mângâiere scumpă ...

 

Emil Gârleanu - Frați

... soldați așezară sicriul pe o năsălie și-l scoaseră afară. Soldații se descoperiră. Ningea des, cu fulgi mari, ce cădeau ca niște flori albe de cununie. Preotul trecu înainte, apoi veneau cei ce purtau năsălia, cei doi bătrâni, ofițerul și plutonul. Plecară în bocetele mamei. Ofițerul privi pe cornist. Îl văzu ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CUNUNIE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru CUNUNIE.

ÎNSOȚIRE

... ÎNSOȚÍRE , însoțiri , s . f . 1. Acțiunea de a ( se ) însoți ; întovărășire , însoțit . 2. ( Pop . ) Căsătorie ; cununie

 

DRUȘCĂ

... DRÚȘCĂ , druște , s . f . ( Reg . ) Fată care însoțește mireasa la cununie

 

FIN

... FIN ^2 , - Ă , fini , - e , s . m . și f . Persoană considerată în raport cu nașii săi ( de botez sau de cununie ) . FIN ^1 , - Ă , fini , - e , adj . 1. Care este foarte mic ; ( mic și ) delicat , plăcut la aspect , gingaș . 2. De ( cea mai ) bună calitate ( în ...

 

NĂȘI

... NĂȘÍ , nășesc , vb . IV . 1. Intranz . și tranz . A ( - i ) fi ( cuiva ) naș ^2 la un botez sau la o cununie

 

NĂȘIE

... NĂȘÍE s . f . Faptul de a fi naș ^2 ( la un botez , sau la o cununie

 

NUN

NUN , - Ă , nuni , - e , s . m . și f . Nume dat , în ziua căsătoriei , fiecăreia dintre persoanele care asistă pe miri la cununia religioasă și care sunt solicitate să îndeplinească obligațiile cerute de ritualul creștin ; ( la pl . ) bărbatul și femeia care îndeplinesc aceste forme ;

 

NUNEASCĂ

... NUNEÁSCĂ s . f . ( De obicei art . ) Numele unei hore care se joacă la nuntă după cununie

 

PARANIMFĂ

... PARANÍMFĂ , paranimfe , s . f . ( Rar ) Fată care însoțește mireasa la cununie

 

PIROSTRIE

... se pun căldarea , ceaunul sau oala la foc ; crăcană . 2. ( Reg . ; la pl . ) Cunună care se pune pe capetele mirilor în timpul oficierii căsătoriei religioase ; cununie

 

UNCROP

... s . n . ( Pop . ) 1. Apă clocotită . 2. Băutură alcoolică fierbinte care se servește la ospățul de la casa mirelui a doua zi după cununie