Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

CUNEIFORM - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CUNEIFÓRM, -Ă, cuneiformi, -e, adj. Care este în formă de cui. * Scriere cuneiformă = sistem de scriere cu litere în formă de cuie săpate în piatră sau imprimate pe tăblițe de argilă, folosit de unele popoare orientale antice. ** (Substantivat, f.) Literă folosită în acest sistem de scriere. [Pr.: -ne-i-] - Din fr. cunéiforme.

Sursa : DEX '98

 

CUNEIFÓRM, -Ă I. adj. în formă de cui. o scriere ~ă = sistem de scriere cu litere în formă de cuie, la unele popoare din Orientul antic. * (s. f.) literă folosită în acest sistem de scriere. II. s. n. os al tarsului. (< fr. cunéiforme)

Sursa : neoficial

 

cuneifórm adj. n., s. n. (sil. -ne-i-), f. cuneifórmă; pl. n. și f. cuneifórme

Sursa : ortografic

 

CUNEIFÓRM \~ă (\~i, \~e) și substantival Care este în formă de cui. Literă\~ă. * Scriere \~ă sistem de scriere, la unele popoare din Orientul antic, cu litere în formă de cuie. [Sil. -ne-i-] /cunéiforme

Sursa : NODEX

 

CUNEIFÓRM, -Ă adj. Care este în formă de cui; cuneat. * Scriere cuneiformă = sistem de scriere cu litere în formă de cuie, folosită de unele popoare din Orientul antic. // s.f. Literă folosită în acest sistem de scriere. // s.n. Unul din oasele tarsului. [Pron. -ne-i-. / < fr. cunéiforme, cf. lat. cuneus - cui, forma - formă].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru CUNEIFORM

 Rezultatele 1 - 1 din aproximativ 1 pentru CUNEIFORM.

Calistrat Hogaș - Cucoana Marieta

Calistrat Hogaş - Cucoana Marieta Cucoana Marieta de Calistrat Hogaș Alți oameni, alte timpuri!..: Iată pentru ce nu găsi nimeni nici prea mojic, nici prea necuviincios pe Andrei, nepotul căpitanului Enache, când, într-o sară, sosind de pe coclauri la moșul său, căpitanul, umplu așa, fără de veste și cum se afla de pe drum ușa salonului plin de lume, cu persoana sa bărboasă, colbăită, nepeptănată, cu umbra neagră a imensei sale pălării, cu cele două opinci de la picioare nu mai puțin imense și cu înfățișarea de broaște strivite, iar, peste tot și peste toate, cu vestita sa manta, care ar fi putut sta cu cinste și pe umerii de stâncă ai Panaghiei... Cine nu cunoștea pe Andrei, nepotul căpitanului Enache!... Cucoanele, mai cu samă, își dădeau ghionturi pe ascuns și vorbeau pe șoptite înde ele, când îl vedeau. — Doamne, dragă, mai văzut-ai tu, de când ești, un om așa de sucit și hursuz ca nepotul ista al căpitanului? Eu, una, drept să-ți spun, nu-l pot suferi... Și, legănându-se în cumpănă pe scaun, își făcea vânt alene cu evantaliul, uitându-se nehotărât înainte și cam pe sus... — Eu, Lențo, dacă m- ...