|
|
||
Vezi și:CUMPĂRĂTURĂ,
CLIENT,
CUMPĂRĂTOR,
CUMPĂRARE,
ACAPARA,
AMATOR,
ANGROSIST,
BOICOT,
CHELTUI,
CREDIT,
GELEP
... Mai multe din DEX...
CUMPĂRA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. CUMPĂRÁ, cúmpăr, vb. I. Tranz. 1. A intra în posesiunea unui lucru, plătind contravaloarea lui cu bani. * Expr. Cum am cumpărat-o, așa o vând = cum mi s-a povestit mie, așa povestesc și eu altora. 2. Fig. A câștiga de partea sa pe cineva, plătindu-l; a mitui. - Lat. comparare.Sursa : DEX '98 A cumpăra ≠ a vindeSursa : antonime CUMPĂRÁ vb. a achiziționa, a lua, a procura, a târgui, (înv. și pop.) a neguța, (prin Transilv.) a surzui, (înv.) a scumpăra. (\~ cele necesare.)Sursa : sinonime cumpărá vb., ind. prez. 1 sg. cúmpăr, 3 sg. și pl. cúmpărăSursa : ortografic A CUMPĂRÁ cúmpăr tranz. 1) (obiecte, lucruri) A obține contra plată. 2) (persoane) A câștiga de partea sa, dând mită; a mitui. /<lat. comparareSursa : NODEX cumpărá (-r, át), vb. - 1. A intra în posesia unui lucru plătind. - 2. (Rar) A examina, a aprecia. - 3. A mitui, a corupe. - Mr. (a)cumpăr, (a)cumpru, (a)cumpur, megl. cumpur, istr. cumpru. Lat. compăr?re (Pușcariu 433; Candrea-Dens., 439; REW 2094; DAR); cf. it. comp(e)rare, v. fr. comperer, prov., cat., sp., port. comprar. Mai puțin probabilă der. de la un lat. *comper?re (Diez, I, 305; Densusianu, Hlr., 83). - Der. cumpărător, adj. (de vînzare, care se poate cumpăra); cumpărător, s.m. (persoană care cumpără); cumpărătoare, s.f. (cumpărare, achiziționare); cumpărătură, s.f. (cumpărare; marfă, obiect cumpărat); (ră)scumpăra, vb. (a recupera; a izbăvi; a scuti; a compensa, a despăgubi), cu suf. -răs (cf. Candrea-Dens., 441-2).Sursa : etimologic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru CUMPĂRARezultatele 1 - 10 din aproximativ 270 pentru CUMPĂRA. Grigore Alexandrescu - Calul vîndut și diamantul cumpărat Grigore Alexandrescu - Calul vîndut şi diamantul cumpărat Calul vîndut și diamantul cumpărat de Grigore Alexandrescu Plin de bucurie mare, Oarecine îmi spunea C-a vândut din întâmplare Și cu un preț de mirare Un cal prost ce el avea: "Căci bietul cumpărător, Zicea el, s-a înșelat Și puțin cunoscător Orice i-am cerut mi-a dat." La acestea ce să-i zic? Atunci n-am răspuns nimic: Dar peste puține zile îl văz, însă furios, Și-mi strigă: "Nu știi, frate, un mișel, un ticălos, Ce semăna om de treabă, fără milă m-a-nșelat. Mi-a vândut o sticlă proastă drept un diamant curat; Cum ți se pare aceasta?"  "Zău, așa cum mi-a părut Întâmplarea de deunăzi cu calul ce ai vândut." Strigăm și protestăm tare Când nedreptatea cercăm, Dar mulți urmăm la-ntâmplare Fapta ce o Ion Luca Caragiale - Politică și delicatețe Ion Luca Caragiale - Politică şi delicateţe Politică și delicatețe de Ion Luca Caragiale 1897 Istoria e adevărată și merită povestită. Într-un oraș mare de provincie, sau mai bine într-o capitală mică, numele nu importă, este un negustor băcan foarte deștept, partizan hotărât și neascuns al conservatorilor. Colectiviștii nu-l puteau suferi personal, însă n-aveau ce-i face, de vreme ce băcănia lui este în localitate singura prăvălie de clasa întâia în această ramură, fiind asortată totdeuna foarte bogat, după modelul băcăniilor de lux din orașele mari. Ce se întâmplă însă? Acum câtva timp, un fost ministru conservator merge să se așeze pe toată perioada electorală în acel oraș, fiind hotărât să candideze acolo în opoziție contra guvernului colectivist. Pentru aceasta, ia cu chirie rândul întâi al caselor negustorului conservator, pe strada principală, deasupra băcăniei. Asta a înfuriat la culme pe liberali. O deputațiune a lor se duce la băcanul nostru și-l interpelează foarte grav. - Ai dat casa cu chirie ciocoiului? - Da. - Dă-i arvuna înapoi! - De ce? - Fiindcă nu face tocmai d-un negustor, de unul d-ai noștri, să-ți dai casa la ciocoi. - Da nu sunt d-ai dv. ... Alecu Donici - Paingul și bondarul Alecu Donici - Paingul şi bondarul Paingul și bondarul de Alecu Donici Talentele în lume ce nu aduc folos Sunt foarte de prisos. La negustor de pânză, paingul în dugheană, Văzând cum mușteriii la cumpărat se-ndeamnă, Au zis în gândul său: "Eu cu talentul meu Pot face o cercare Mai mult izbânditoare Decât un negustor Ce cumpără și vinde product străin cu spor. De mâine dimineață deschid o magazie De-o nouă pânzărie, De care omul încă pe lume n-au țesut". Așa au zis paingul, așa au și făcut; Și-n colț, la o fereastră, și-au săvârșit lucrarea; Dar peste așteptare, Cu mătura, băiatul a doua zi l-au tras Afară din dugheană Și truda-i au rămas Fără luare-n seamă. Atunci mâhnit, paingul se-ntoarce la bondar Și-i zice: "Vezi cum omul jaluz disprețuiește Orice talente mari? Tu înțelegi mai bine: te rog dar hotărăște, Ce pânză-i mai subțire?" — A ta, nu-i îndoială! bondarul au răspuns, Dar nu e de ajuns Această însușire; Căci pânza e menită să-mbrace, să-ncălzească, Ca să se Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Obrezaniia lui Hristos Antim Ivireanul - Cuvânt de învăţătură la Obrezaniia lui Hristos Cuvânt de învățătură la Obrezaniia lui Hristos de Antim Ivireanul Și când s-au umplut 8 zile ca să tae pruncul împrejur, chemat-au numele lui Iisus, carele au fost zis de înger mai înainte, până a nu să zemisli el în pântece. Zice la cartea Facerii, în 17 capete, cum că au tocmit Dumnezeu cu Avraam împăcare și spre semn de adeverință i-au poruncit Dumnezeu, zicându-i: Aceasta iaste făgăduința carea vei păzi între mijlocul mieu și între voi și între mijlocul semenției tale, după tine între neamurile lor, să se tae voao împrejur toată partea bărbătească și va fi făgăduința mea peste trupul vostru, întru făgăduință vĂ©dnică. Și copilul carele nu să va tăia împrejur a opta zi, să va piiarde, sufletul acela din rudeniia lui, căci au stricat tăgăduința mea, arătând cu această tăiare împrejur 4 lucruri: una pentru ca să se cunoască cei crezuț întru Dumnezeu; a dooa, pentru ca să rămâie semenție lui Avraam slobodă de păcatul născutului celui dintâi; a treia, pentru ca să facă pre Avraam părinte a multe neamuri credincioase, ... Cincinat Pavelescu - Amintiri literare (Fragment) Cincinat Pavelescu - Amintiri literare (Fragment) Amintiri literare de Cincinat Pavelescu [FRAGMENT] Părinții mei oameni de cultură n-au contrariat nicio- dată modesta mea vocație literară. Tatei, deși profesa ingin- eria și era un om de știință desăvârșit, având chiar reputația de a fi fost întâiul matematic al epocii sale, îi plăcea mult literatura, și biblioteca sa era plină de ediții frumos ilustrate ale clasicilor francezi, latini și italieni. El avea o fizionomie deschisă, ochii vii sub o frunte largă și un zâmbet binevoitor îi lumina veșnic buzele vesele. Mama, mică, talia în miniatură, avea un cap grec, expre- siv, cu un nas fin, drept și sculptat. Iar ochii, mari, negri și adânci erau mai totdeauna învăluiți într-o pânză de melan- colie dulce. Amândoi se ocupau mult de instrucția noastră. Mama învățase latinește și grecește ca să ne asculte seara lecțiile și venea la liceul Sf. Sava mai în fiecare săptămână să se intereseze de progresele noastre. Obiceiul de a răscoli prin cataloage notele mi-a pricinuit chiar o mare supărare în clasa V-a, dacă nu mă-nșel. Eram la toate materiile notat excelent, afară de muzică, pentru care nu ... George Coșbuc - Cântec (Coșbuc, 3) ... ți face! Du-te, du-te!" și s-a dus. Și-a venit un negustor Plin de bani, cu vâlvă mare, Cumpăra copii pe care Nu-i iubește mama lor. Și-a venit la noi la poartă Și-am ieșit și l-am certat: â ... George Coșbuc - O scrisoare de la Muselim-Selo ... oști! Dar poate taica popa V-a spus de prin gazeturi tot El cum și-a dat juncanii? Acum i-aș cumpăra, să pot, Dar nu mai am, azi, banii. Mă doare-n piept, dar nu să țip, Și-așa mi-e dor de-acasă, Și-aș ... Ion Creangă - Păcală Păcală de Ion Creangă Anecdotă tipărită prima oară în Albumul macedo-român , București, 1880; retipărită în Convorbiri literare , nr. 11, 1 februarie 1885 Un negustor, umblând prin mai multe sate și orașe, ca să cumpere grâu, păpușoi și altele, într-o zi ajunse la un pod și când era să treacă văzu un om care se odihnea acolo: acesta era Pâcală. Negustorul, voind să afle ceva de la el, ca orice negustor, se apropie de dânsul și-l întrebă: — De unde ești, măi creștine? — Ia din sat de la noi, răspunse Pâcală. — Din care sat de la voi? — Iaca de acolo, tocmai de sub acel mal, arătând negustorului cu mâna spre un deal. — Bine, dar ce sat e acela? Eu nu-l știu. — Ei! cum să nu-l știi; e satul nostru, și eu de acolo vin. — Nu așa, măi prostule. Eu te-ntreb: acel sat pe a cui moșie este și cum îi botezat? — Doamne! da' nu știi că moșiile sunt boierești și asta-i a cuconului nostru, ce șede la București? Iar satu-l botează popa într-o căldărușă cu apă, cum ... Ion Luca Caragiale - Cadou... Cadou... de Ion Luca Caragiale „Iubite amice, Astă-seară, avem pom de Crăciun. Ne-ai promis că vii să prânzești cu noi. Te rog, nu uita. Te aștept până la șapte fără un sfert la berărie, ca să mergem împreună. În tot cazul, daca nu ne-ntâlnim, vino direct la noi; dar vino negreșit; se supără Acrivița. Stasache â€� Acrivița este soția lui nenea Stasache. La oamenii aceștia se petrece bine; mă duc să-ntâlnesc pe amicul meu la locul arătat. Sunt șapte fără un sfert, și omul meu lipsește; dar n-aștept mult, și iată-l. — Gândeam că nu vii, îmi zice el. — Se putea, nene Stasache, să supăr pe cocoana Acrivița? — Bine ai făcut, că ș-așa e destul de supărată. — De ce? — Închipuiește-ți? monșer, că acum câteva zile nenea Andrei senatorul (știi cât ține el la familia noastră!) vine, ca după obicei, la noi și zice: „Eu, mă înțelegi, s-a închis Senatul și se duc toți p-acasă, și n-am să fiu de Crăciun cu voi, si m-am gândit să v-aduc la fiștecare câte ceva ca cadou"... și ... Ion Luca Caragiale - Toxin și toxice Ion Luca Caragiale - Toxin şi toxice Toxin și toxice de Ion Luca Caragiale Toxinul a sunat despre ziuă. La glasul lui, s'au deșteptat în grabă tinerii patrioți adăpați la izvoarele europene. Fără să-și ia rămas bun dela părinți, lepădându-se cu entuziasm de dreptul de moștenire al privilegiilor, au ieșit din casa părintească; au coborît hotărîți în piață, s'au amestecat cu poporul, care suferise atâta, și au strigat din toate puterile: Libertate! Egalitate! Fraternitate! Și Popa Șapcă binecuvântă mișcătoarea scenă a fraternizării tutulor fiilor patriei. Negura care atâtea veacuri apăsase asupra țărilor române era spartă: încet-încet, ea trebuia să se risipească pentru a face loc luminii moderne. Dar dela strigătul acela de generoasă revoltă contra unei strări seculare de rușine, de înjosire, de mizerie politică și socială, și până la realizarea frumosului vis, trebuia, afară de bine-cuvântarea lui Popa Șapcă, încă mult. Tinerii patrioți, după vorbe, fură chemați la fapte. Trebuia făcută scara jertfelor pentru a ajunge la vârful dorit. Ei nu s'au dat înapoi. Entuziasmul lor nu a fost de o singură clipă: voește și vei putea! Atunci începu pe'ntrecute fiecare ... Nicolae Dimachi - O adunare de trii cocoane Nicolae Dimachi - O adunare de trii cocoane O adunare de trii cocoane de Nicolae Dimachi Informații despre această ediție — Ia vezi, zău, ce minunat Fustanlic mi-am cumpărat. Și-n credința că nu-i scump Patru lei cotul și-un tult Mai ales pe veresî Fără-a mai puni vadè. Di poftești și dumneata Singură eu ți-oi lua. — Ehei, soro, de voiești, Să mă mai îndatorești Cu-așa facere de bine Cumpără-mi și pentru mine ! — Pre bine, acuș voi zice Numai de mi-a mai aduce ! Și ți-oi faci-atunci de știri De-i veni la tîrguiri. — Ia tăceți, acum ajungă ! Ce atîta vorbă lungă ! Vino-ncoace, tu nevastă Să privim noi la fereastră, Că s-aude duruind O butcă hodorogind. — Mări, dă-o la nevoia ! Treacă cine cum îi voia. — Ei dichis, mare minune, Cu căzuta plecăciune, Nu vezi, fa, că să închină Și totuna dă din mînă ? — Arză-l focul cotcodeț Că-i un bou de n-are preț ! Iacă și-altul di pe lazul Și-ntocmai Grigori Razul. — Zău îți zic că nu te cred Oi să merg și eu să ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CUMPĂRARezultatele 1 - 10 din aproximativ 31 pentru CUMPĂRA. ... CUMPĂRĂTÚRĂ , cumpărături , s . f . Faptul de a cumpăra ; ( concr . ) obiect cumpărat ; târguială . - Cumpăra CLIÉNT , - Ă , clienți , - e , s . m . și f . 1. Persoană care cumpără ( regulat ) de la un magazin , consumă ceva într - un local public etc . , considerată în raport cu persoana sau întreprinderea de la care cumpără , consumă etc . ; mușteriu . 2. Persoană care se adresează unui avocat pentru a - și apăra interesele , unui medic pentru a - și îngrijii sănătatea etc . , considerată în raport cu aceștia . 3. ( În antichitatea romană ) Plebeu fără drepturi depline , dependent de un patrician și protejat de acesta . [ Pr . : cli - ... CUMPĂRĂTÓR , - OÁRE , cumpărători , - oare s . m . și f . Persoană ( fizică sau juridică ) care cumpără . - Cumpăra ... CUMPĂRÁRE s . f . Acțiunea de a cumpăra și rezultatul ei . V. cumpăra ... ACAPARÁ , acaparez , vb . I . Tranz . A cumpăra AMATÓR , - OÁRE , amatori , - oare , s . m . și f . , adj . 1. ( Persoană ) căreia îi place ceva , care are predilecție sau pasiune pentru ceva ; ( persoană ) care este dispusă să cumpere ceva . 2. ( Persoană ) care se ocupă cu o meserie , cu o artă , cu o disciplină , fără a o exercita ca profesionist ; ANGROSÍST , - Ă , angrosiști , - e , s . m . și f . , adj . ( Persoană , întreprindere ) care cumpără și vinde marfă angro . - Angro + suf . - ... declarată împotriva unui individ , a unui grup social , a unui stat etc . prin care se stabilește refuzul de a cumpăra ... CHELTUÍ , cheltuiesc , vb . IV . Tranz . 1. A da o sumă de bani pentru a cumpăra sau a plăti ceva , pentru a ajuta pe cineva etc . ; ( peior . ) a risipi , a irosi banii pe ... CRÉDIT , credite , s . n . 1. Relație ( economică ) bănească ce se stabilește între o persoană fizică sau juridică ( creditor ) , care acordă un împrumut de bani sau care vinde mărfuri sau servicii pe datorie , și o altă persoană fizică sau juridică ( debitor ) , care primește împrumutul sau cumpără pe datorie ; împrumut acordat ( cu titlu rambursabil și condiționat de obicei de plata unei dobânzi ) ; creanța creditorului ; obligația ( bănească ) , datoria celui creditat ; ( concr . ) valoarea , suma de bani pe care creditorul o cedează cu titlu rambursabil debitorului său . 2. Sector , sferă a circulației care cuprinde relațiile de credit ( 1 ) . 3. Coloana din dreapta a unui cont , în care se înscriu reducerile ( scăderile ) de activ sau sporurile ( creșterile ) de pasiv . 4. Fig . Considerație , încredere , stimă , autoritate , influență , trecere de care se bucură ... GELÉP , gelepi , s . m . Negustor oriental din evul mediu care cumpăra Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||