Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:BOSTĂNOASĂ, LUFĂ, MUTĂTOR, PEPENE, PLESNITOARE, PSEUDOBACĂ, TĂRTĂCUȚĂ, TIGVĂ ... Mai multe din DEX...

CUCURBITACEE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CUCURBITACÉE, cucurbitacee, s.f. (La pl.) Familie de plante erbacee dicotiledonate, cu tulpini târâtoare sau agățătoare, cu frunze mari, cu fructul cărnos având coaja tare; (și la sg.) plantă care face parte din această familie. * (Adjectival) Plantă cucurbitacee. - Din fr. cucurbitacée.

Sursa : DEX '98

 

CUCURBITACÉE s. f. pl. familie de plante dicotiledonate erbacee, cu fructul cărnos și coaja tare: dovleacul, pepenele etc. (< fr. cucurbitacées)

Sursa : neoficial

 

cucurbitacée s. f. pl.

Sursa : ortografic

 

CUCURBITACÉE \~ f. 1) la pl. Familie de plante dicotiledonate, târâtoare sau agăță-toare, cu frunze mari și fructul cărnos, cu coaja tare (reprezentanţi: dovleacul, pepenele etc.). 2) Plantă din această familie. /cucurbitacée

Sursa : NODEX

 

CUCURBITACÉE s.f.pl. Familie de plante erbacee dicotiledonate cu fructul cărnos și coaja tare, având ca tip dovleacul, pepenele etc.; (la sg.) plantă din această familie. [Pron. -ce-e, sg. invar. / < fr. cucurbitacées, cf. lat. cucurbita - dovleac].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru CUCURBITACEE

 Rezultatele 1 - 1 din aproximativ 1 pentru CUCURBITACEE.

George Topîrceanu - Rapsodii de toamnă

George Topîrceanu - Rapsodii de toamnă Rapsodii de toamnă de George Topîrceanu Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V I A trecut întâi o boare Pe deasupra viilor, Și-a furat de prin ponoare Puful păpădiilor. Cu acorduri lungi de liră I-au răspuns fânețele. Toate florile șoptiră, Întorcându-și fețele. Un salcâm privi spre munte Mândru ca o flamură. Solzii frunzelor mărunte S-au zburlit pe-o ramură. Mai târziu, o coțofană Fără ocupație A adus o veste-n goană Și-a făcut senzație: Cică-n munte, la povarnă, Plopii și răsurile Spun că vine-un vânt de iarnă Răscolind pădurile. Și-auzind din depărtare Vocea lui tiranică, Toți ciulinii pe cărare Fug cuprinși de panică... Zvonul prin livezi coboară. Colo jos, pe mlaștină. S-a-ntâlnit un pui de cioară C-un bâtlan de baștină Și din treacăt îi aruncă Altă veste stranie, C-au pornit-o peste luncă Frunzele-n bejanie! II Într-o clipă, alarmate, Ies din șanțuri vrăbiile. Papura pe lac se zbate Legănându-și săbiile. Un lăstun, în frac, apare Sus pe-un vârf de trestie Ca să ție-o ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CUCURBITACEE

 Rezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru CUCURBITACEE.

BOSTĂNOASĂ

... BOSTĂNOÁSĂ , bostănoase , s . f . ( Bot . ) Cucurbitacee

 

LUFĂ

LÚFĂ , lufe , s . f . Plantă anuală din familia cucurbitaceelor , originară din India , cu tulpina lungă , cu numeroase flori galbene și cu fructul de formă alungită care , în unele țări ( China , Japonia etc . ) , se consumă ca legumă sau , după uscare , se folosește ca burete de baie și în industria celulozei ( Luffa

 

MUTĂTOR

MUTĂTÓR , - OÁRE , mutători , - oare , adj . , s . f . 1. Adj . ( Reg . ) Care se poate mișca , care se muta dintr - un loc în altul . 2. S . f . Plantă erbacee agățătoare , veninoasă , din familia cucurbitaceelor , cu rădăcina groasă , cărnoasă , cu flori albe - gâlbui și cu fructele în formă de boabe roșii ( Bryonia dioica ) . - Muta + suf . -

 

PEPENE

PÉPENE , pepeni , s . m . 1. Numele a două specii de plante erbacee din familia cucurbitaceelor , cu tulpină târâtoare lungă și cu fructe comestibile : a ) ( de obicei determinat prin " galben " ) plantă originară din Asia tropicală , cu tulpina acoperită cu peri aspri , cu fructul mare , sferic sau oval , cu coaja galbenă sau verzuie , cu miezul alb , verde sau galben , dulce , parfumat și suculent ( Cucumis melo ) ; b ) ( de obicei determinat prin " verde " ) plantă originară din sudul Africii , cu frunzele adânc crestate , cu fructul mare , sferic sau oval , având coaja verde și miezul roșu sau galben , dulce și foarte zemos ; harbuz , lubeniță , bostan ( Citrullus vulgaris ) ; p . restr . fructul acestor plante . 2. ( Reg . ) Dovleac . 3. ( Reg . )

 

PLESNITOARE

PLESNITOÁRE , plesnitori , s . f . 1. ( Reg . ) Șfichiul biciului ; pleasnă . 2. Jucărie care , prin învârtire , produce un zgomot puternic . 3. ( Înv . și reg . ) Disc , verigă care se pune între capătul osiei carului și roată pentru a împiedica frecarea acestora . 4. Plantă erbacee din familia cucurbitaceelor , cu flori galbene , al cărei fruct , la maturitate , plesnește cu zgomot și aruncă semințele la distanță ( Ecballium elaterium ) . [ Var . : pleznitoáre s . f . ] - Plesni + suf . -

 

PSEUDOBACĂ

... PSEUDOBÁCĂ , pseudobace , s . f . ( Bot . ) Bacă falsă la cucurbitacee

 

TĂRTĂCUȚĂ

TĂRTĂCÚȚĂ , tărtăcuțe , s . f . 1. Plantă târâtoare sau agățătoare din familia cucurbitaceelor , cu flori albe , cu frunze lunguiețe , roșii și cu fructe comestibile ( Coccinia indica ) . 2. Fig . ( Glumeț )

 

TIGVĂ

TÍGVĂ , tigve , s . f . 1. ( Pop . ) Craniu , țeastă ; ( depr . ) cap ; p . ext . ins , individ . 2. Plantă erbacee agățătoare sau târâtoare din familia cucurbitaceelor , cu flori mari , albe , cu fructe mari de forme variate , de obicei bombate , care la maturitate devin lemnoase și gălbui ; tâlv ( Lagenaria vulgaris ) ; p . restr . fructul acestei