|
|
||
|
Cuvântul COPITE nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: COPITĂ Vezi și:CHIȘIȚĂ, ÎNCASTELURĂ, AMBLIPODE, ARȘIC, BABIȚĂ, BISULC, BURELET, CAL, CALCE, CHERATINĂ, CIOPLITOR ... Mai multe din DEX...COPITE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. COPÍTĂ, copite, s.f. Partea cornoasă, rezistentă, care acoperă terminațiile degetelor la copitate și protejează țesuturile vii. - Din sl. kopyto.Sursa : DEX '98 COPÍTĂ s. (ANAT.) unghie. (\~ calului.)Sursa : sinonime COPÍTĂ s. v. babiță, hrib, iască, mânătarcă.Sursa : sinonime copítă s. f., pl. copíteSursa : ortografic COPÍT//Ă \~e f. Formație cornoasă care acoperă capetele degetelor la mamiferele copitate. /Sursa : NODEX copítă (-te), s.f. - 1. Partea cornoasă care acoperă terminațiile degetelor la copitate. - 2. Ciupercă (Polyporus fomentarius). - Megl. cupită. Sl. kopyto (Miklosich, Lexicon, 303; Cihac, II, 72; Conev 89), cf. bg. kopito, sb. kòpito, rus. kopito. Este dublet al lui căpută. - Der. copita, vb. (a lovi cu copita); copitat, adj. (care are copite); copitariță, s.f. (burete de stejar); copitos, adj. (care are copite; rezistent ca o copită).Sursa : etimologic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru COPITERezultatele 1 - 10 din aproximativ 82 pentru COPITE. Ștefan Octavian Iosif - Lenore (Iosif) Ştefan Octavian Iosif - Lenore (Iosif) Lenore de Gottfried August BĂ¼rger Traducere de Ștefan Octavian Iosif Baladă de BĂ¼rger Din somn Lenore-n zori de zi Tresare tulburată: — O, Wilhelm, m-ai uitat? Ești mort? Veni-vei tu odată? Iubitul ei lupta sub steag În văile boeme Și nu-i scrisese nici un șir De-atât amar de vreme. Țarina și viteazul crai, Sătui de jaf și pară, Au pus războiului sfârșit Și pace încheiară. Și cling! și clang! oști după oști, Cu flori împodobite, În zvon de tobe se-ntorceau La vetrele iubite. Era un glas și-un forfot viu Din plaiuri până-n vale Bătrâni și tineri, cu alai, Le alergau în cale, Și bucuria strălucea În ochii tuturora; Pe Wilhelm însă în zadar În căuta Lenora... Ea alerga în sus și-n jos Prin gloata de oștire Nici unul, vai! din câți veneau N-aveau de Wilhelm știre, Iar când, pe rând, trecură toți, Durerea o înfrânse Țipând se tăvăli pe jos, Și plânse, plânse, plânse... Bătrâna o găsește-n drum, O scutură, o cheamă — Ah! mamă, Wilhelm este mort! E mort de bună seamă! Să piară lumea! piară tot! Ar fi cu ... Gottfried August B%C3%BCrger - Lenore (Iosif) Gottfried August B%C3%BCrger - Lenore (Iosif) Lenore de Gottfried August BĂ¼rger Traducere de Ștefan Octavian Iosif Baladă de BĂ¼rger Din somn Lenore-n zori de zi Tresare tulburată: — O, Wilhelm, m-ai uitat? Ești mort? Veni-vei tu odată? Iubitul ei lupta sub steag În văile boeme Și nu-i scrisese nici un șir De-atât amar de vreme. Țarina și viteazul crai, Sătui de jaf și pară, Au pus războiului sfârșit Și pace încheiară. Și cling! și clang! oști după oști, Cu flori împodobite, În zvon de tobe se-ntorceau La vetrele iubite. Era un glas și-un forfot viu Din plaiuri până-n vale Bătrâni și tineri, cu alai, Le alergau în cale, Și bucuria strălucea În ochii tuturora; Pe Wilhelm însă în zadar În căuta Lenora... Ea alerga în sus și-n jos Prin gloata de oștire Nici unul, vai! din câți veneau N-aveau de Wilhelm știre, Iar când, pe rând, trecură toți, Durerea o înfrânse Țipând se tăvăli pe jos, Și plânse, plânse, plânse... Bătrâna o găsește-n drum, O scutură, o cheamă — Ah! mamă, Wilhelm este mort! E mort de bună seamă! Să piară lumea! piară tot! Ar ... Vasile Alecsandri - Dragoș (Vasile Alecsandri) Vasile Alecsandri - Dragoş (Vasile Alecsandri) Dragoș [1] de Vasile Alecsandri Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V I Dragoș, mândru ca un soare, A plecat la vânătoare. Ghioaga și săgeata lui Fac pustiul codrului! Cerbul moare, urșii per Și vulturii cad din cer... Iată că-ntr-o dumbrăvioară El zărește-o căprioară, Fiară blândă de la munte, Cu steluță albă-n frunte Și cornițe subțirele Și copite sprintenele. Căprioara cum îl simte Lasă locurile strimte, Fuge, saltă, zboară, pere, Ca un vis, ca o părere; Iară Dragoș înfocat O gonește nencetat. Zi de vară cât de lungă, Vânătorul o alungă, Ș-amândoi se perd de vii În codri merei pustii! II Iată, mări, că deodată O poiană se arată, Înverzită, înflorită Și de lume tăinuită. Iar pe iarbă-n poieniță Cântă-o albă copiliță, Cu ochi dulci, dismierdători Și cu sânul plin de flori. Căprioara, cât o vede, Zboară vesel, se răpede Și îi cade la picioare Pe-un covor de lăcrimioare. Cât viteazul o zărește, Pe loc stă și se uimește! Uită blânda căprioară Și săgeata ce omoară! Uită draga vânătoare, Uită lumea de sub soare! III „Copiliță! zice el Rezemat ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Șuer Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Şuer Șuer de Barbu Ștefănescu-Delavrancea La răspântia căilor singuratice, unde călătorul e minune și glasul omului poveste, o colibă, dusă pe jumătate în pământ, stă locului neclintită. Stăpânul lumii e vântul, și aruncă, ca în bătătură la el, clăi de nori posomorâți peste întinsul cerului. Frunzele uscate scot sunete seci și, repezite în depărtări, se pierd spre roata pământului. Noaptea învăluie tot ca într-o trâmbă de întuneric. Prin crăpăturile ușii licăresc fâșii de lumină, ce se mișcă, ca și când s-ar țese, schimbându-se între ele. Înainte vreme, în așa loc și-așezau pragul cei care, biruiți de dorul libertății, fugeau de mincinosul trai al iobăgiei. N-aveau nici plug, nici boi, nici sapă. Pământul înțelenea nespart. Dar parcă se săturau cu bucuria de-a se mișca încotro i-or duce picioarele și cu goana ce dădeau în huzmetarii vitregi. Așa sta, în limpezimea câmpiilor, coliba haiducului cu poturi ceadirii, cu șerparul verde, smead la față, cu mustața rară și cu ochii ca solzul de crap. Șuer aține, în plaiuri depărtate, poteca arnăuților cu fes roșu și cu iatagan adus. Când făcu crucea, dând drumul murgului, Kira îi strigă, țintindu-l ... Dimitrie Anghel - Arca lui Noe ... concesionar, spre care țel mergea internaționala aceasta ce nu putea fi pusă la același diapazon, ce era acest tamazlîc de ginte eteroclite, dinte și corn, copită și unghie, gură și ventuză, gheară și periferii catifelate, glas și răget, instinct și inteligență, candoare și brutalitate; cu ce văpseli era zugrăvit pavilionul lor ... Voi răspunde că era însăși multipla ființă a creatorului manifestată sub diverse forme. Ce era acest tamazlîc eteroclit, alcătuit din dinte și corn, copită și unghie ? Voi spune că erau diversele manifestații ale aceleiași ființi care, oricît de perfectă ar fi, nu poate fi niciodată unitară. Spre care țel ... Ștefan Octavian Iosif - Doi voinici Ştefan Octavian Iosif - Doi voinici Doi voinici de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Turci, tătari, război și ciumă Bîntuie în țara toată, E o vreme blestemată. Trece un voinic călare, Înnoptat pe drumul mare... Morți de spaimă, arși de sete, Zboară cal și luptător. Puțurile-s otrăvite, Peste țarini pustiite Pasări mari de pradă, cete, Trec și țipă speriete Și s-abat departe-n zbor... Munții se scufundă-n zare, Drumul nu se mai zărește... Calul, pas cu pas, slăbește, Pas cu pas se poticnește Și tresare. Iar singurătatea crește. Tot mai înspăimîntătoare. Ah, și-n liniștea de moarte Se aude-un glas, pierdut, Parcă vine de departe... Cine ar putea să fie La o vreme-așa tîrzie? Poate i s-o fi părut... Stă, ascultă, vrea să vază... Calul sforăie... o groază Fără margini încleștează Pe voinic... Nu mai vrea acum să știe Nici de drum, nici de nimic... Aiurit, întoarce calul, Scapără schintei și sar Sub copite... Peste rîpe și ponoare, Cal și călăreț dispar... Neagra zare Îi înghite... Glasul însă crește, rar, Se aude tot mai bine... Vine... — Aolică, ce păcate ! Turci au dat, tătari au dat, S-au închis crîșmele-n sat; ... Ștefan Octavian Iosif - Frumoasa Irină Ştefan Octavian Iosif - Frumoasa Irină Frumoasa Irină de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție La Curțile Nouă, din capăt de țară, Tremură din vîrfuri plopi cu frunza rară... Nu știu : mîndrul soare străluci deodată, Ori în prag frumoasa Irină s-arată ? În cosiță-și prinde garoafa-nflorită... Pleacă la fîntînă și vine zorită. Șuieră mierlița, strigă cucu-n leasă : „Cucule, azi-noapte m-am visat mireasă...â€� Pune jos oleacă albele cofițe, Scutură de rouă negrele-i cosițe ; Cată peste umăr, inima-i îngheață : Soarele pe dealuri s-a-nvălit în ceață... Galbenă de spaimă vine-n fuga mare : — Mamă ! grea furtună amenință-n zare... Negri ca păcatul nouri se ridică... Inimioara toată mi-a-nghețat de frică ! — Draga mamii, dragă! Vestea ta nu-i bună ! Nu-s nici nouri negri, nu-i nici grea furtună... Ci păgînătatea într-acoace vine, Ca să mi te ceară, Irino, pe tine... Crește-n zare goana pulberii stîrnite, Zguduie pămîntul ropot de copite... Aleargă prin casă bătrîna și plînge, Frumoasa Irină mînuțile-și frînge : — De-acu, mamă dulce, rămîi sănătoasă, De te-a-mpins păcatul să mă faci frumoasă... Fost-ar ... Ştefan Octavian Iosif - Gruia Gruia — Baladă din popor— de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Jos, sub nucul uriaș, Gruia adormise — Doarme ca un copilaș Legănat de vise. Paloșu-i atîrnă-n cui, Aninat de-o cracă ; Murgul paște-n voia lui, De urît să-i treacă. „Scoală, Gruio, drag copil, Scoală, Gruio dragă ! Au nu vezi cum vin tiptil Turcii și te leagă ? Turcii vin ș-aduc cu ei Funii de mătase, Funii răsucite-n trei Și-mpletite-n șase...â€� Bate vîntul cătinel, Pletele-i mîngîie — Turcii se-ngrozesc de el, Strîng de căpătîie. Bate vîntul mai avan, Pletele-i zburlește ; Turcii plîng: „Aman ! Aman !â€� Gruia se trezește. — Măi, dar greu ce-am fost dormit Zice și se miră. Ori păiangeni au venit Și mă înveliră ? Ia să mișc puțin din mîni, Poate m-oi desface — Alelei, pui de păgîni, Nu veniți încoace ?... Sar frînghiile în trei Și plesnesc în șase, Turcii fug ca vai de ei, Fug cu moartea-n oase. Saltă Gruia și — hai-hui ! — Sus pe cal s-aruncă, Clocotă pe urma lui Șapte văi și-o luncă. Tropotă copitele, Pulberea o scurmă ... Ștefan Octavian Iosif - La fereastra spre livadă ... Ştefan Octavian Iosif - La fereastra spre livadă La fereastra spre livadă... de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție La fereastra spre livadă Din copită murgul bate, Frîu de-argint să-i scot din ladă, Scumpă șea să-i pun în spate, Să pornim iar împreună Peste văi și peste ... Ștefan Octavian Iosif - Surugiul Ştefan Octavian Iosif - Surugiul Surugiul de Nikolaus Lenau Traducere de Ștefan Octavian Iosif Vraja dulcei nopți de mai Stăpânea afară, Sus, de-argint pluteau bălai Nori de primăvară. N-auzeai pe lunci și văi Nici un glas să sune, Singură umbla pe căi Raza blondei lune. Molcom fremăta abia Numai vântul serii, Spre a nu trezi cumva Pruncii primăverii. Chiar și tainicul izvor Parcă amuțise, Ca să cruțe-a florilor Parfumate vise. Cornul său la gură-atunci Surugiul pune Și-l făcu prin văi și lunci Vesel să răsune. Și sunau cei patru cai Sprinteni din copite, Ce prin înfloritul rai Ropoteau grăbite. Și părea că trec în zbor Și aleargă toate, Speriind în goana lor Liniștea din sate. Când, prin raiul ce-l zărim Cum străbatem, iată Fără veste-un țintirim Ochilor s-arată. Zidul mohorât stătea Sprijinit de stâncă, Crucifixul sfânt veghea Sus, în jale-adâncă. Surugiul domolind Dintr-o dată trapul, Sus, la crucifix, privind, Trist întoarce capul. — Ierți, măria-ta, de-oprim, Însă n-am ce face: Colo, sus, în țintirim Un tovarăș zace. Și de câte ori mă-ntorn, Mă îneacă plânsul: Nimeni nu suna din corn Mai frumos ... Alecu Donici - Vulpea și măgarul Alecu Donici - Vulpea şi măgarul Vulpea și măgarul de Alecu Donici — Mintiosule! de unde vii? O vulpe pe măgar văzând l-au întrebat. — Drept de la leu, de vrei să știi; Am fost să-l văd și m-am mirat Cum au slăbit de tare; Bătrân, neputincios: îți pare O fiară foarte de nimică Acel ce când zbiera, Tot codrul tremura, Iar eu muream de frică. Acum însă mai toți, Cu coarne și cu colți, Cum pot îl dojenesc Și frica-i răsplătesc. — Dar tu, eu socotesc că nu-i fi îndrăznit De leu să te atingi? lui vulpea au vorbit. — Așa! măgarul i-au răspuns. Ba cred că l-au pătruns Pereche de copite De mine lui zvârlite. Și sufletele mici asemene urmează, Când pe acei căzuți din slavă Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru COPITERezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentru COPITE. Deuteronomul Capitol 14 Deuteronomul 13 Deuteronomul Capitol 14 1 Voi sînteți copiii Domnului, Dumnezeului vostru. Să nu vă faceți crestături și să nu vă radeți între ochi pentru un mort. 2 Căci tu ești un popor sfînt pentru Domnul, Dumnezeul tău, și Domnul Dumnezeul tău te -a ales, ca să fii un popor al Lui dintre toate popoarele de pe fața pămîntului. 3 Să nu mănînci niciun lucru urîcios. 4 Iată dobitoacele pe cari să le mîncați: boul, oaia și capra; 5 cerbul, căprioara și bivolul; zimbrul, capra neagră, capra sălbatică și girafa. 6 Să mîncați din orice dobitoc care are copita despicată, unghia despărțită în două și rumegă. 7 Dar să nu mîncați din cele ce rumegă numai, sau cari au numai copita despicată și unghia despărțită în două. Astfel, să nu mîncați cămila, iepurele și iepurele de casă, cari rumegă, dar n`au copita despicată: să le priviți ca necurate. 8 Să nu mîncați porcul, care are copita despicată, dar nu rumegă: să -l priviți ca necurat. Să nu mîncați din carnea lor, și să nu vă atingeți de trupurile lor moarte. 9 Iată dobitoacele din cari veți mînca, din toate cele ce sînt în ... Leviticul Capitol 11 Leviticul 10 Leviticul Capitol 11 1 Domnul a vorbit lui Moise și lui Aaron, și le -a zis: 2 ,,Vorbiți copiilor lui Israel, și spuneți-le: ,Iată dobitoacele pe cari le veți mînca dintre toate dobitoacele depe pămînt. 3 Să mîncați orice dobitoc care are unghia despicată, copita despărțită și rumegă. 4 Dar să nu mîncați din cele ce rumegă numai, sau cari au numai unghia despicată. Astfel, să nu mîncați cămila, care rumegă, dar n`are unghia despicată: s`o priviți ca necurată. 5 Să nu mîncați iepurele de casă, care rumegă, dar n`are unghia despicată: să -l priviți ca necurat. 6 Să nu mîncați iepurele, care rumegă, dar n`are unghia despicată: să -l priviți ca necurat. 7 Să nu mîncați porcul, care are unghia despicată și copita despărțită, dar nu rumegă; să -l priviți ca necurat. 8 Să nu mîncați din carnea lor, și să nu vă atingeți de trupurile lor moarte: să le priviți ca necurate. 9 Iată viețuitoarele, pe cari să le mîncați dintre toate cele ce sînt în ape. Să mîncați din toate cele ce au aripi (înotătoare) și solzi, și cari sînt în ape, ... Judecatorii Capitol 5 Judecatorii 4 Judecatorii Capitol 5 1 În ziua aceea, Debora a cîntat această cîntare, cu Barac, fiul lui Abinoam: 2 ,,Niște căpetenii s`au pus în fruntea poporului în Israel, Și poporul s`a arătat gata de luptă: Binecuvîntați pe Domnul! 3 Ascultați, împărați! Luați aminte, domnitori! Voi cînta, da, voi cînta Domnului, Voi cînta din alăută Domnului, Dumnezeului lui Israel. 4 Doamne, cînd ai ieșit din Seir, Cînd ai plecat din cîmpiile Edomului, Pămîntul s`a cutremurat, cerurile au picurat, Și norii au turnat ape cu găleata; 5 Munții s`au clătinat înaintea Domnului, Sinaiul acela s`a clătinat Domnului, Dumnezeului lui Israel``. 6 ,,Pe vremea lui Șamgar, fiul lui Anat, Pe vremea Iaelei drumurile erau părăsite, Și călătorii apucau pe căi strîmbe. 7 Căpeteniile erau fără putere în Israel, fără putere, Pînă cînd m`am sculat eu, Debora, Pînă cînd m`am ridicat eu, ca o mamă în Israel. 8 El își alesese noi dumnezei: Atunci războiul era la porți; Dar nu vedeai nici scut, nici suliță La patruzeci de mii în Israel. 9 Inima mea se îndreaptă spre căpeteniile lui Israel, Spre aceia din popor ... Psalmii Capitol 69 Psalmii 68 Psalmii Capitol 69 1 (Către mai marele cîntăreților. De cîntat ca și ,,Crinii``. Un psalm al lui David.) Scapă-mă, Dumnezeule, căci îmi amenință apele viața. 2 Mă afund în noroi, și nu mă pot ținea; am căzut în prăpastie, și dau apele peste mine. 3 Nu mai pot strigînd, mi se usucă gîtlejul, mi se topesc ochii, privind spre Dumnezeul meu. 4 Cei ce mă urăsc fără temei, sînt mai mulți decît perii capului meu; ce puternici sînt ceice vor să mă peardă, ceice pe nedrept îmi sînt vrăjmași; trebuie să dau înapoi ce n`am furat. 5 Dumnezeule, Tu cunoști nebunia mea, și greșelile mele nu-Ți sînt ascunse. 6 Să nu rămînă de rușine, din pricina mea, ceice nădăjduiesc în Tine, Doamne, Dumnezeul oștirilor! Să nu roșească de rușine, din pricina mea, ceice Te caută, Dumnezeul lui Israel! 7 Căci pentru Tine port eu ocara, și îmi acopere fața rușinea. 8 Am ajuns un străin pentru frații mei, și un necunoscut pentru fiii mamei mele. 9 Căci rîvna Casei Tale mă mănîncă și ocările celor ce Te ocărăsc pe Tine cad asupra mea. 10 Plîng și postesc, și ei mă ocărăsc. ... Isaia Capitol 5 Isaia 4 Isaia Capitol 5 1 Voi cînta Prea Iubitului meu, cîntarea Prea Iubitului meu despre via Lui. Prea Iubitul meu avea o vie, pe o cîmpie foarte mănoasă. 2 I -a săpat pămîntul, l -a curățit de pietre, și a sădit în el vițele cele mai alese. A zidit un turn în mijlocul ei, și a săpat și un teasc, apoi trăgea nădejde că are să -I facă struguri buni, dar a făcut struguri sălbatici. 3 ,,Acum dar, -zice Domnul-locuitori ai Ierusalimului și bărbați ai lui Iuda, judecați voi între Mine și via Mea! 4 Ce aș mai fi putut face viei Mele, și nu i-am făcut? Pentruce a făcut ea struguri sălbatici, cînd Eu mă așteptam să facă struguri buni? 5 Vă voi spune însă acum, ce voi face viei Mele: îi voi smulge gardul, ca să fie păscută de vite; îi voi surpa zidul, ca să fie călcată în picioare; 6 o voi pustii; nu va mai fi curățită, nici săpată, spini și mărăcini vor crește în ea! Voi porunci și norilor, să nu mai ploaie peste ... Ieremia Capitol 47 Ieremia 46 Ieremia Capitol 47 1 Iată cuvîntul Domnului, spus proorocului Ieremia cu privire la Filisteni, înainte ca Faraon să bată Gaza. 2 ,,Așa vorbește Domnul: Iată, se ridică niște ape dela miază noapte, cresc ca un rîu ieșit din matcă; îneacă țara și ce cuprinde ea, cetatea și locuitorii ei. Țipă oamenii, și se bocesc toți locuitorii țării. 3 de tropăitul copitelor cailor lui puternici, de uruitul carălor lui și de scîrțăitul roatelor; părinții nu se mai întorc spre copiii lor, atît le sînt de slăbite mînile, 4 pentrucă vine ziua cînd vor fi nimiciți toți Filistenii, și stîrpiți toți ceice slujeau ca ajutoare Tirului și Sidonului. Căci Domnul va nimici pe Filisteni, rămășițele ostrovului Caftor. 5 Gaza a ajuns pleșuvă, Ascalonul piere cu rămășița văilor lui!`` ,,Pînă cînd îți vei face tăieturi de jale în piele?`` - 6 ,,Ah! Sabie a Domnului, cînd te vei odihni odată? Întoarce-te în teacă, oprește-te și fii liniștită!`` - 7 ,,Dar cum ar putea să se odihnească? Cînd Domnul doar îi poruncește, și o îndreaptă împotriva Ascalonului și coastei mării.`` Ieremia Ezechiel Capitol 26 Ezechiel 25 Ezechiel Capitol 26 1 În anul al unsprezecelea, în ziua întîi a lunii, cuvîntul Domnului mi -a vorbit astfel: 2 ,,Fiul omului, pentrucă Tirul a zis despre Ierusalim: ,Ha! Ha!` Este zdrobită poarta popoarelor! Și se întoarce la mine! Mă voi îmbogăți, căci el a rămas pustiu!`` 3 deaceea, așa vorbește Domnul Dumnezeu: ,,Iată că am necaz pe tine, Tirule, și voi aduce împotriva ta multe neamuri, cum își ridică marea valurile! 4 Ele vor dărîma zidurile Tirului, îi vor surpa turnurile, îi voi răzui și țărîna, și o voi face o stîncă goală. 5 Va rămînea o mare ca un loc unde se vor întinde mreji de prins pește; Eu am vorbit, zice Domnul, Dumnezeu. Va fi prada neamurilor! 6 Cetățile din ținutul lui vor fi trecute prin sabie. Și vor ști astfel că Eu sînt Domnul.`` 7 Căci așa vorbește Domnul, Dumnezeu: ,,Iată că aduc dela miazănoapte împotriva Tirului pe Nebucadnețar, împăratul Babilonului, împăratul tuturor împăraților, cu cai, cară, călăreți, și cu o mare mulțime de popoare. 8 El va nimici cu sabia cetățile din ținutul tău; va face șanțuri de apărare împotriva ta, ... ... va fi prăpădită. 13 Voi pierde și toate vitele lui de lîngă apele cele mari; nici picior de om nu le va mai turbura, nici copită de vite nu le va mai turbura. 14 Atunci îi voi potoli apele, și voi face să -i curgă rîurile lin ca untdelemnul, zice Domnul ... ... a strîns ca pe niște snopi în arie. 13 Scoală-te, fiica Sionului, și treeră! Căci îți fac un corn de fer și o copită Zaharia Capitol 11 Zaharia 10 Zaharia Capitol 11 1 Deschide-ți porțile, Libanule, ca să-ți mănînce focul cedrii! 2 Vaită-te, chiparosule, căci cedrul a căzut, și cei falnici sînt nimiciți! Văitați-vă, stejari din Basan, căci pădurea cea nepătrunsă a fost dată jos! 3 Păstorii scot strigăte de jale, pentrucă li s`a nimicit fala; puii de lei mugesc, căci desișul Iordanului este nimicit. 4 Așa vorbește Domnul, Dumnezeul meu: ,,Paște oile de tăiat! 5 Căci cei ce le cumpără le taie și nu se simt vinovați. Și cel ce le vinde zice: ...Binecuvîntat să fie Domnul, căci mă îmbogățesc!... Și păstorii lor nu le cruță. 6 Căci nu mai am milă de locuitorii țării, -zice Domnul: ...Ci iată, dau pe oameni, pe unii în mînile altora și în mînile împăratului lor; ei vor pustii țara, și n`o vor izbăvi din mînile lor. 7 Atunci M`am apucat să pasc oile de tăiat, în adevăr cele mai ticăloase din turmă. Am luat două toiege: pe unul l-am numit ...Îndurare,... iar pe celalt l-am numit ...Legămînt.... Și am păscut oile. 8 Am nimicit cu desăvîrșire pe cei trei păstori ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru COPITERezultatele 1 - 10 din aproximativ 36 pentru COPITE. CHÍȘIȚĂ , chișițe , s . f . Încheietură a piciorului , deasupra copitei , la animalele cu copite ; moțul de păr de deasupra ÎNCASTELÚRĂ , încasteluri , s . f . ( Med . vet . ) Deformare a copitei la animale . [ Var . : incastelúră s . AMBLIPÓDE subst . pl . Mamifere erbivore fosile , cu picioarele terminate cu cinci degete scurte , având copite la vârf . [ Pr . : - bli - ARȘÍC , arșice , s . n . 1. Os al articulației piciorului , deasupra copitelor , la vite ; os al articulației genunchiului , la picioarele ( de dinapoi ale ) mieilor și caprelor , folosit la un joc de copii . 2. ( La pl . ) Numele unui joc de copii la care se folosesc arșice ( 1 ) . [ Var . : arșícă s . BÁBIȚĂ^2 , babițe , s . f . ( Pop . ; mai ales la pl . ) Diaree a sugacilor . BÁBIȚĂ^1 , babițe , s . f . 1. ( Ornit . ) Pelican . 2. Nume dat la două specii de ciuperci , în forma unei copite de cal , care cresc pe copaci și din care se prepară iasca ( Polyporus fomentarius , polyporus BISÚLC , - Ă , bisulci , - ce , adj . ( Despre animale ) Care are copite BURELÉT , bureleți , s . m . Cută a pielii , la extremitatea membrelor animalelor , care are rolul de a forma unghiile sau CAL , cai , s . m . 1. Animal domestic erbivor , cu copita nedespicată , folosit la călărie și la tracțiune ( Equus caballus ) ; p . restr . armăsar castrat . Calul de dar nu se caută la dinți ( sau în gură ) = lucrurile primite în dar se iau așa cum sunt , fără să se mai țină seama de defecte . 2. Nume dat unor aparate sau piese asemănătoare cu un cal ( 1 ) ; a ) aparat de gimnastică ; b ) piesă la jocul de șah de forma unui cap de cal ( 1 ) . 3. Compuse : ( Entom . ) calul - dracului ( sau calul - popii , cal - turtit , cal - de - apă ) = libelulă ; ( Iht . ) cal - de - mare = mic pește marin cu capul asemănător cu cel al calului ; căluț de mare , hipocamp ( 2 ) ( Hippocampus ... carbonatului de calciu natural . CÁLCE^1 , călci , s . f . Calcea calului ( În sintagma ) = plantă erbecee perenă , toxică , cu frunze groase și lucitoare , în formă de copită CHERATÍNĂ s . f . Proteină care intră în structura părului , epidermei , unghiilor , coamelor , copitelor CIOPLITÓR , - OÁRE , cioplitori , - oare , subst . 1. S . m . și f . Persoană care cioplește , care se ocupă cu cioplitul . 2. S . n . Rindea cu talpa curbă ; p . ext . cuțitoaie . 3. S . n . Unealtă cu care potcovarul curăță copita calului . - Ciopli + suf . - Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||