|
|
||
|
Vezi și:ETRIER,
ÎNCĂRCA,
ÎNCĂRCAT,
ARMA,
ARMAT,
ARMURĂ,
BRETESĂ,
CĂLĂREȚ,
CUIRASĂ,
FIERAR
... Mai multe din DEX...
Forme cu și fără diacritice ale cuvântului ARMĂTURĂ:
ARMATURĂ,
ARMATURA.
ARMĂTURĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. ARMĂTÚRĂ, armături, s.f. 1. Totalitatea barelor metalice prinse între ele care întăresc o construcție (de beton armat). ** Construcție care susține o galerie subterană. 2. Totalitatea pieselor metalice ale unei instalații alcătuite din țevi sau conducte. 3. Totalitatea aparatelor și dispozitivelor de comandă, de control, de siguranță etc., montate la o instalație, la o mașină etc. ** Ansamblul conductoarelor unui condensator electric. ** Înveliș protector al unui cablu electric. 4. (Biol.; în sintagma) Armătură bucală = totalitatea pieselor anatomice care alcătuiesc aparatul bucal al insectelor și crustaceelor. - Din fr. armature, lat. armatura (după armă).Sursa : DEX '98 ARMĂTÚRĂ s. v. arsenal.Sursa : sinonime ARMĂTÚRĂ s. v. armură.Sursa : sinonime armătúră (tehn.) s. f., g.-d. art. armătúrii; pl. armătúriSursa : ortografic ARMĂTÚR//Ă \~i f. 1) Ansamblu de bare metalice, care întăresc o construcție de beton armat. 2) Ansamblul elementelor de susținere a unei lucrări miniere subterane. 3) Totalitate a pieselor metalice ale unor instalații alcătuite din țevi, conducte etc. 4) Totalitate a aparatelor de control (de comandă, de siguranță etc.), montate la o instalație sau la o mașină. 5) Îmbrăcăminte metalică de protecție a unui cablu electric. 6) Fiecare dintre conductoarele unui condensator electric. [G.-D. armăturii] /<lat. armatura, fr. armatureSursa : NODEX ARMĂTÚRĂ s. f. 1. ansamblu de bare metalice dintr-un element de beton armat. 2. totalitatea pieselor metalice ale unor instalații alcătuite din țevi sau conducte. 3. construcție de lemn, de zidărie etc. servind la întărirea pereților unei galerii subterane. 4. fiecare dintre plăcile conducătoare ale unui condensator electric. 5. înveliș metalic protector al unui cablu electric. 6. ~ (bucală) = totalitatea părților care formează aparatul bucal al insectelor, crustaceelor. 7. (fig.) ceea ce susține, servește ca bază diferitelor părți ale unui tot; osatură (3), schelet (3). (< fr. armature, lat. armatura)Sursa : neoficial ARMĂTÚRĂ s.f. Ansamblu de bare metalice care se pun la construcțiile de beton armat pentru a le întări. ** Totalitatea pieselor metalice ale unor instalații alcătuite din țevi sau conducte. ** Construcție de lemn, de zidărie etc., servind la întărirea pereților unei galerii subterane. [Pl. -ri. / cf. fr. armature, it., lat. armatura, după armă].Sursa : neologisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ARMĂTURĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 15 pentru ARMĂTURĂ. Mihai Eminescu - Dragoș Vodă cel Bătrân Mihai Eminescu - Dragoş Vodă cel Bătrân Dragoș Vodă cel bătrân de Mihai Eminescu Dragoș-vodă cel bătrân Pe Moldova e stăpân, Și domnind cu toată slava Șade-n scaun la Suceava, La Suceava lăudată, Cu ziduri înconjurată, Zid de piatră nalt și gros, Că pe el merg cinci pe jos Și au loc cu de prisos; Că merg trei călări alături Și mai au loc pe de lături Caii mândri să și-i joace Când încolo, când încoace, Iar din negri trunchi de stâncă Peste valea cea adâncă, Pe deasupra de cetate, De biserici și palate, Stă domneasca cetățuie, Ce cu crestele-i se suie, Repezite înspre nori Peste codri sunători, Cu-a ei ziduri, cu-a ei bolți Și cu turnuri pe la colți, Ziduri grele și cu creste Cum au fost și nu mai este. Printre arcurile grele, Printre negrele zăbrele Abia soarele străbate Între tinzi întunecate; În pereți de piatră goală Au înfipt făclii de smoală, Fumegând, cu flăcări roșii Luminează-ntunecoșii Stâlpi de piatră grei și suri Unde-atârnă armături, Arătând a lor rugină Sub făclia de rășină, Paveze, mănuși leite, Caște mândre, poleite, Și pieptare, obrăzare Și arcuri ... Mihai Eminescu - Dragoș Vodă cel bătrân Mihai Eminescu - Dragoş Vodă cel bătrân Dragoș Vodă cel bătrân de Mihai Eminescu Dragoș-vodă cel bătrân Pe Moldova e stăpân, Și domnind cu toată slava Șade-n scaun la Suceava, La Suceava lăudată, Cu ziduri înconjurată, Zid de piatră nalt și gros, Că pe el merg cinci pe jos Și au loc cu de prisos; Că merg trei călări alături Și mai au loc pe de lături Caii mândri să și-i joace Când încolo, când încoace, Iar din negri trunchi de stâncă Peste valea cea adâncă, Pe deasupra de cetate, De biserici și palate, Stă domneasca cetățuie, Ce cu crestele-i se suie, Repezite înspre nori Peste codri sunători, Cu-a ei ziduri, cu-a ei bolți Și cu turnuri pe la colți, Ziduri grele și cu creste Cum au fost și nu mai este. Printre arcurile grele, Printre negrele zăbrele Abia soarele străbate Între tinzi întunecate; În pereți de piatră goală Au înfipt făclii de smoală, Fumegând, cu flăcări roșii Luminează-ntunecoșii Stâlpi de piatră grei și suri Unde-atârnă armături, Arătând a lor rugină Sub făclia de rășină, Paveze, mănuși leite, Caște mândre, poleite, Și pieptare, obrăzare Și arcuri ... Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a II ... îndrăzneală fiecărui ușa Și-e totdăuna dă război gata; Iar' acum, ahăl tare să ține Care să sânte-înarmat mai bine. Dăci dar' întâi dă-armătură bună Să ne grijim cât mai dăgrabă. Dă mult un cuget pân cap îmi sună: Cum s-ar putea face mai cu trabă Ca să ... Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a VII ... mânile-mi fie smulte Cu capul, din cap ochii să-mi sară, De nu-mi voi izbândi pănă-în sară! Nici un alt văștmânt, nici armătură Pănă-atuncia voi lua pe mine, Precum nici pâne, nici apă-în gură, Păn' ce tâmpinând cete păgâne, Pe cel mai harnic viteaz din ele ... Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a V Ion Budai-Deleanu - Ţiganiada:Cântecul a V Țiganii la sfat n-au bună plază; Tandaler ca ș-un bărbat s-arată, Vodă tabăra le cercetează Cu garda sa turcește-îmbrăcată. Pe Parpangel abea la viață Întoarce mamă-sa isteață. Acum laia țigănească-armată Nu era departe d-Inimoasa Hodinind și mergând câteodată; Iară la crieri coapta și bărboasa Bătrânime cu cei mai de cinste Să sfătuiea, ca și mai nainte. Căci acum și-înțăleaptă solie De-oarecâteva zile-întorsese Cu răspunsul bun de la domnie Zicând, precum vodă le spusese Și cum au aflatau a sa mărie, Toate după pofta lor să fie. [1] Adecă-întii, ca de la Flămânda Păn la-Inimoasa numa trei mile Să fie, când or merge curânda; A doao, să facă-în toate zile Atâta hodini câte le place, Să mânce, să beie și să joace. Numa de una grijă să poarte: Când s-ar tâmpina cu turci în față, Să nu-ș aducă-aminte de moarte, Dar' inimă s-arate-îndrăzneață, Că, de-or fugi ș-or întoarce spate, Nu le va mai trimite bucate. [2] După multe sfaturi și cuvinte Spuind fieșcare a sa ... Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a IV Ion Budai-Deleanu - Ţiganiada:Cântecul a IV Sfinții din raiu să gată să-ajute Muntenilor; Florescul mai spune De-a lui Vlad biruințe făcute. Curtea măiastră, prin o minune, Piere ca dracul de crucea sfântă. Lui Parpangel rău cărțile-i cântă. O, fericite veacuri trecute, Când să mai pogorea câteodată Pe pământ oamenilor să-ajute Sfinții, ori ca pe cei răi să bată Sau pe credincioși să mângăiască La scârba și nevoia lumească. Acum pare că ceriul de lume Ș-au uitat cu tot, nice mai bagă Samă de-oameni, lăsând să-i sugrume Nevoile-întru viața-întreagă. Îngeri nice-în vis acu s-arată Să ne-învețe vro taină ciudată. [1] Cu-adevărat! eu altă pricină N-aflu, făr' că sau nice-o credință Noi avem acum sau pre putință Iar' a bătrânilor socotință Răzăma purure-în lucruri sfinte, Ceriul având în inimă și minte. Ori de unde-aceasta să purceadă, Destul că pe vremea lui Vlad încă, Sfinții oblicind atâta pradă Ce făcea turcii-în creștini ș-adâncă Răutate, pe pământ veniră Și multe suflete mântuiră. Aceasta nu numai că să zice, Ci s-au scris și la cronica vechie Carea- ... Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira V Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira V Satir și Perierg SATIR: Orice-a vrea Pan să-mi facă, măcar să mă omoare, Cu oamenii prin târguri nu-i chip de viețuire! Năravurile-n lume prea mult s-au felurit. Apoi și cu-a lor haine nu pot să mă-nvoiesc; Frumoși vrând să s-arăte, cu aur se-nfășoară, Întocmai ca măgarii cu scumpele harșele; De gât, de mâini, picioare în ele ferecați, Vrăjmași odihnei, iarna ei tremură de frig, Iar vara de căldură nu pot să se scutească. Departe de la mine podoabe aurite Nerozilor plăcute! Și voi, peruci, lipsiți! Cu-a voastră amăgire destul m-ați necăjit. PERIERG: Bre, ce văd eu! Un Satir cu scump caftan în spate, Cu pantaloni, ciubote ce-a lui picioare strâmbe Le-arată mai ciudate, iar coarne nu se văd! A, ce caricătură! Ce lucru minunat! De unde oare? Cine-i? Și unde se mai duce? — Dă-mi voie, frățioare, să te întreb ce cauți Pe locurile-aceste? Îmi pari a fi străin? De pot să-ți fac vro slujbă, mă rog să-mi poruncești. SATIR: Lipsește, piei din ... Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecu I Ion Budai-Deleanu - Ţiganiada:Cântecu I Păn Vlad Vodă pe țigani armează, Asupra lor Urgia-întărâtă Pe Sătana, ce rău le urează, Întracea luându-ș' de drum pită, De la Flămânda pleacă voioasa Țigănimea drept cătră-Inimoasa. Musă ce lui Omir odinioară Cântași Vatrahomiomahia , [1] Cântă și mie, fii bunișoară, Toate câte făcu țigănia, Când Vlad Vodă-îi dede slobozie, Arme ș-olaturi de moșie, Cum țiganii vrură să-și aleagă, Un vodă-în țară ș-o stăpânie, Cum, uitându-și de viața dragă, Arme prinsără cu vitejie, Ba-în urmă-îndrăzniră ș-a să bate Cu murgeștile păgâne gloate, Cum apoi, prin o gâlceavă-amară (Căci nu să nărăvea depreună), Toți cari-încătrĂ² fuga luară Lăsându-și țară vodă și corună. Însă toate-aceste se făcură Prin dimoneasca amegitură, Că, măcar cel fără-asămănare Mai rău duh dintru toate, Sătana, Purure-în iad lăcașul său are, Focului nestins fiind el hrana, Dar' totuș', pe furiș', câteodată, Răzvrătind lumea, el se desfată. Iar' de-astă dată-l întărâtase Urgia (precum spun) blăstămată Ce văzând cu săcuri și baroase Pe țigănimea noastră-înarmată, În tot chipul hotărî s-o strice, Vrajbă-întru dânsa-aducând și price. O! tu, ... Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a XII Ion Budai-Deleanu - Ţiganiada:Cântecul a XII Țiganii la sfat încep gâlceavă; Războiul atuncea li s-arată Cu toată curtea sa cea gubĂ¡ Ș-învrăjbește țigănia toată; Mulți voinici să-ucig în bătălie; Vlad de voia sa merge-în urgie. Așa zisă Goleman și-aștepta Vorbă-înțăleaptă să-i întărească, Dar' alții nu să putea deștepta Din atâte sfaturi să găsască Care-i mai bun, și cei mai cu minte Nu voia să să certe-în cuvinte. Atunci Bobul a să răbda nu poate Și zice: ,,Dă ț-ar hi mintea lungă Ca căciula, Golemane! poate Că-ar nimeri doar sfat să-ți ajungă A ne-îndupleca-întra-aceaiaș' parte, Unde vrei să ne duci pe departe. [1] Dar n-am mâncat încă stregoaie Nici mătrăgună, să nu sâmțim Când ar vra cine să ne despoaie!... Și pentru ce să nu grăbim Așa tare, într-un lucru care Poftește mai multă judecare? Au doară ca să te punem pe tine Vodă, sau doar ban, sau cevaș' altă, Și țiganii ție să să-închine? Iar' tu la dânșii cu sprânceană naltă Căutând în zios, să scĂșpii dăparte, Uitându-ți dă-opincile sparte! Dar nu!... ... Constantin Negruzzi - Amintiri de junețe Constantin Negruzzi - Amintiri de juneţe Amintiri de junețe de Constantin Negruzzi Cuprins 1 CUM AM ÎNVĂȚAT ROMÂNEȘTE 2 ZOE 2.1 I 2.2 II 2.3 III 2.4 IV 3 O ALERGARE DE CAI (СКÐ�ЧКÐ�) 3.1 I - O ALERGARE DE CAI 3.2 II - OLGA 3.3 III - TRISTEȚĂ 3.4 IV - CÂTEVA RĂVAȘE 4 AU MAI PĂȚIT-O ȘI ALȚII 5 TODERICĂ CUM AM ÎNVĂȚAT ROMÂNEȘTE Pe când uitasem că suntem români și că avem și noi o limbă, pe când ne lipsea și cărți și tipografie; pe când toată lumea se aruncase în dasii și perispomeni ca babele în căței și motani, căci la școala publică se învăța numai grecește; când, în sfârșit, literatura română era la darea sufletului, câțiva boieri, ruginiți în românism, neputându-se deprinde cu frumoasele ziceri: parigorisesc, catadicsesc ș.c.l., toate în esc , create de diecii vistieriei, pentru că atunci între ei se plodea geniul, ședeau triști și jăleau pierderea limbii, uitându-se cu dor spre Buda sau Brașov, de unde le veneau pe tot anul calendare cu povești la sfârșit, și din când în când câte o broșură învățătoare meșteșugului de a face zahăr din ... Constantin Stamati-Ciurea - O vânătoare în Basarabia Constantin Stamati-Ciurea - O vânătoare în Basarabia O vânătoare în Basarabia de Constantin Stamati-Ciurea Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 Note I Cu desțelenirea câmpiilor, cu înmulțirea satelor pe locuri odiÂnioară pustii, cu extirparea pădurilor, apoi cu vânarea arbitrară de oricine și în orice timp, fără restricțiuni sau vreun regulament, se-nțelege că actualmente vânatul este mai de tot stârpit, și o excursiune vânătorească nu va aduce nici rezultatul dorit, nici vreo plăcere. În timpul de azi, întâmpinăm în tot locul țărani, braconieri derbedei, care de când cu militarismul, sunt aproape toți deprinși cu pușca stârpind fără cruțare tot ce le iese înainte, așa că în ținuÂtul Hotinului și al Sorocii, mai că nici urmă n-a mai rămas din păsările de vânat. Numai iarna mai vin din Podolia peste Nistrul înghețat droaie de lupi, fiind acolo oprită arma de foc. Dar cei mai avani stârpitori ai vânatului au fost până pe la anii 1840 și 1860 vecinii noștri, proprietarii din Podolia, care țineau în arendă multe moșii din Basarabia, se-nțelege cu un preț de nimică, plătind anual 3 până la 4 franci ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru ARMĂTURĂRezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru ARMĂTURĂ. Efeseni Capitol 6 Efeseni 5 Efeseni Capitol 6 1 Copii, ascultați în Domnul de părinții voștri, căci este drept. 2 ,,Să cinstești pe tatăl tău și pe mama ta`` -este cea dintîi poruncă însoțită de o făgăduință- 3 ,,ca să fii fericit, și să trăiești multă vreme pe pămînt.`` 4 Și voi, părinților, nu întărîtați la mînie pe copiii voștri, ci creșteți -i, în mustrarea și învățătura Domnului. 5 Robilor, ascultați de stăpînii voștri pămîntești, cu frică și cutremur, în curăție de inimă, ca de Hristos. 6 Slujiți-le nu numai cînd sînteți sub ochii lor, ca și cum ați vrea să plăceți oamenilor, ci ca niște robi ai lui Hristos, cari fac din inimă voia lui Dumnezeu. 7 Slujiți-le cu bucurie, ca Domnului, iar nu oamenilor, 8 căci știți că fiecare, fie rob, fie slobod, va primi răsplată dela Domnul, după binele pe care -l va fi făcut. 9 Și voi, stăpînilor, purtați-vă la fel cu ei; feriți-vă de amenințări, ca unii cari știți că Stăpînul lor și al vostru este în cer, și că înaintea Lui nu se are în vedere fața omului. 10 Încolo, fraților, întăriți-vă în Domnul și în puterea tăriei ... 2 Cronici Capitol 18 2 Cronici 17 2 Cronici Capitol 18 1 Iosafat a avut bogății și slavă din belșug, și s`a încuscrit cu Ahab. 2 După cîțiva ani, s`a pogorît la Ahab în Samaria. Ahab a tăiat pentru el și pentru poporul care era cu el un mare număr de oi și boi, și l -a rugat să se suie la Ramot din Gallad. 3 Ahab, împăratul lui Israel, a zis lui Iosafat, împăratul lui Iuda: ,,Vrei să vii cu mine la Ramot în Galaad?`` Iosafat i -a răspuns: ,,Eu ca tine, și poporul meu ca poporul tău, vom merge la luptă împotriva lui cu tine.`` 4 Apoi Iosafat a zis împăratului lui Israel: ,,Întreabă acum, te rog, cuvîntul Domnului.`` 5 Împăratul lui Israel a strîns pe prooroci, în număr de patru sute, și le -a zis: ,,Să ne ducem la luptă împotriva Ramotului din Galaad, sau să-mi văd de treabă?`` Și ei au răspuns: ,,Suie-te, și Dumnezeu o va da în mînile împăratului.`` 6 Dar Iosafat a zis: ,,Nu mai este ... Isaia Capitol 22 Isaia 21 Isaia Capitol 22 1 Proorocie asupra văii vedeniilor. ,,Ce este de vă suiți cu toții pe acoperișuri, 2 cetate gălăgioasă, plină de zarvă, cetate veselă! Morții tăi nu vor pieri uciși de sabie, nici nu vor muri luptînd. 3 Ci toate căpeteniile tale fug împreună, sînt luați prinși de arcași; toți locuitorii tăi ajung deodată robi, în timp ce o iau la fugă în depărtare. 4 De aceea zic: ,Întoarceți-vă privirile dela mine, lăsați-mă să plîng cu amar; nu stăruiți să mă mîngîiați pentru nenorocirea fiicei poporului meu! 5 Căci este o zi de necaz, de zdrobire și de învălmășală, trimeasă de Domnul, Dumnezeul oștirilor, în valea vedeniilor. Se dărîmă zidurile, și răsună țipete de durere spre munte. 6 Elamul poartă tolba cu săgeți; cară de luptători, de călăreți înaintează; Chirul desvelește scutul. 7 Cele mai frumoase văi ale tale sînt pline de cară, și călăreții se înșiruie de bătaie la porțile tale. 8 Cele din urmă șanțuri de întărire ale lui Iuda sînt silite, și în ziua aceasta cercetezi tu armăturile din casa pădurii. 9 Vă uitați la spărturile cele multe făcute cetății lui David, și opriți apele iazului de jos. ... 1 Samuel Capitol 17 1 Samuel 16 1 Samuel Capitol 17 1 Filistenii și-au strîns oștile ca să facă război, și s`au adunat la Soco, o cetate a lui Iuda; au tăbărît între Soco și Azeca, la Efes-Damim. 2 Saul și bărbații lui Israel s`au strîns și ei; au tăbărît în Valea terebinților, și s`au așezat în linie de bătaie împotriva Filistenilor. 3 Filistenii se așezaseră pe un munte deoparte, și Israel pe un munte de cealaltă parte: doar valea îi despărțea. 4 Atunci a ieșit un om din tabăra Filistenilor și a înaintat între cele două oștiri. El se numea Goliat, era din Gat, și avea o înălțime de șase coți și o palmă. 5 Pe cap avea un coif de aramă, și purta niște zale de solzi în greutate de cinci mii de sicli de aramă. 6 Avea niște tureci de aramă peste fluierele picioarelor, și o pavăză de aramă între umeri. 7 Coada suliței lui era ca un sul de țesut, și ferul suliței cîntărea șase sute de sicli de fer. Cel ce -i purta scutul mergea înaintea lui. 8 Filisteanul s`a ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ARMĂTURĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 21 pentru ARMĂTURĂ. ... în formă de U utilizată pentru asamblarea barelor de tracțiune ale vehiculelor , ca mâner pentru pârghiile de acționare ale întrerupătoarelor electrice etc . 2. Element de armătură ÎNCĂRCÁ , încárc , vb . I . 1. Tranz . A umple un vehicul , un recipient , un agregat de prelucrare etc . cu ceva . 2. Tranz . și refl . A ( se ) acoperi , a ( se ) umple ( de . . . ) . 3. Tranz . Fig . A exagera cu scopul de a înșela . 4. Tranz . ( În expr . ) A - și încărca stomacul cu . . . = a mânca prea mult . A - și încărca sufletul cu . . . = a - și împovăra conștiința . A fi încărcat de ani = a fi în vârstă . 5. Tranz . A acumula energie într - o baterie electrică ; a acumula sarcină electrică pe armăturile condensatoarelor ÎNCĂRCÁT^2 , - Ă , încărcați , - te , adj . 1. ( Despre un vehicul , un agregat de prelucrare etc . ) Umplut , plin cu ceva . 2. ( Despre plante ) Plin de fructe sau de flori . 3. Fig . Exagerat , mărit ( în scopul de a înșela ) . 4. ( În sintagmele ) Aer încărcat = aer viciat , greu de respirat . Atmosferă încărcată = a ) atmosferă plină de electricitate , premergătoare unei furtuni ; b ) fig . stare de încordare , de tensiune . Stomac încărcat = stomac balonat din cauza mâncării excesive . Limbă încărcată = limbă cu înfățișare specifică unei indigestii . 5. ( Despre acumulatoare electrice ) În care s - a acumulat energie ; ( despre condensatoare electrice ) ale cărui armături au sarcină electrică . - ÎNCĂRCÁT^1 s . n . Faptul de a ( se ) încărca . - V. ... vb . I . Tranz . 1. A pune mecanismul unei arme ( de foc ) în poziția imediat precedentă descărcării ei . 2. A dota cu armătură o piesă sau un element de construcție din beton pentru a le mări rezistența . 3. A lansa în serviciu o navă ... ... ARMÁT , - Ă , armați , - te , adj . 1. ( Despre conflicte ) Însoțit de acțiuni militare , de ciocniri războinice . Insurecție armată . 2. Prevăzut cu o armătură ... o țesătură . 3. Înveliș protector al unui cablu electric . 4. Totalitatea semnelor de alterație așezate la începutul unui portativ , care indică tonalitatea lucrării muzicale respective ; armătură ... BRETÉSĂ , bretese , s . f . 1. Lucrare de fortificație medievală care întărea altă fortificație . 2. Armătură ... mică piesă de sârmă îndoită în formă de U , care servește la închiderea unui circuit ; d ) bară scurtă de oțel și de beton , folosită ca armătură ... CUIRÁSĂ , cuirase , s . f . 1. Armătură formată din plăci de oțel special , cu care se blindează cuirasatele pentru a le face să reziste împotriva mijloacelor moderne de luptă . 2 ... FIERÁR , fierari , s . m . 1. Muncitor care se îndeletnicește cu prelucrarea la cald a fierului sau a altor metale ; faur ^2 , făurar ^2 , covaci , covali . 2. ( Adesea determinat prin " betonist " ) Muncitor specializat în fasonarea și în montarea armăturilor pentru betonul Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||