|
|
||
Vezi și:DERATIZA,
DESMAN,
GUZGAN,
HAMSTER,
TARSIOIDEE,
TRICHINĂ
... Mai multe din DEX...
ȘOBOLAN - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. ȘOBOLÁN, șobolani, s.m. Mamifer rozător omnivor din familia muridelor, mai mare decât șoarecele, cu coada lungă acoperită cu solzi în formă de inele, care trăiește în jurul locuințelor, hambarelor, depozitelor etc., provocând mari stricăciuni; guzgan (Rattus norvegicus). * Șobolan negru (sau de casă) = șobolan care trăiește în cămări, în poduri etc., produce mari pagube și transmite diferite boli infecțioase (Rattus rattus). Șobolan de apă = șobolan de culoare roșcată, care trăiește pe malul apelor (Arvicola terrestris). Șobolan moscat = desman. - Sobol + suf. -an.Sursa : DEX '98 ȘOBOLÁN s. (ZOOL.) 1. (Mus decumanus) guzgan, (reg.) chițcan, chițoran, cloțan, gherlan, ghiorțan, grivan, guz, hârciog, hârț, lostun, mioarcă, miogârțan, mitorlan, mițorgan, pășoi, pință, pâțoc, popândău, popânzac, poponeț, poțoc, sobol, spurc, șoacăț, șomâc, țușcan, zezeran. 2. (Rattus norvegicus) guzgan, (reg.) cloțan, mițorgan, potcan, șoacăț. 3. șobolan de casă v. șobolan negru; șobolan-moscat (Desmana mos-chata) = desman; șobolan negru (Rattus rattus) = șobolan de casă.Sursa : sinonime șobolán s. m., pl. șobolániSursa : ortografic ȘOBOLÁN \~i m. Mamifer rozător asemănător cu șoarecele, dar de talie mai mare, care trăiește în preajma caselor aducând daune mari omului; guzgan. * \~-de-apă specie de șobolan cu blana roșiatică, care trăiește pe malul apelor. /sobol + suf. \~anSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ȘOBOLANRezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru ȘOBOLAN. Panait Istrati - Chira Chiralina Panait Istrati - Chira Chiralina Chira Chiralina de Panait Istrati I - STAVRU Adrian străbătu, buimac, scurtul bulevard al Maicii Domnului, care, la Brăila, duce de la biserica cu același nume la Grădina publică. Ajuns la intrarea grădinii, se opri, încurcat și necăjit. — Ce dracu! exclamă el cu voce tare, nu mai sunt copil! Și cred că am tot dreptul să înțeleg viața cum o simt. Erau orele șase seara. Zi de lucru. Aleile grădinii erau aproape pustii către cele două porți principale; soarele crepuscular aurea nisipul, în vreme ce boschetele de liliac se scufundau în umbra serii. Liliecii zburau de colo-colo, zăpăciți. Băncile pe alee erau aproape toate libere, afară de cele din colțurile ascunse ale grădinii, unde perechi de tineri se îmbrățișau amoros și deveneau serioase la trecerea inoportunilor. Adrian nu dădu atenție nici unuia din oamenii ce întâlni în drum. El sorbea lacom aerul curat, care se ridica din nisipul de curând udat — amestec îmbălsămat de miros de flori — și se gândea la ceea ce nu putea înțelege. El nu înțelegea mai ales împotrivirea mamei sale la legăturile lui de prietenie, împotrivire care dăduse naștere la o ceartă violentă între mamă și fiul ei ... Anton Holban - O moarte care nu dovedește nimic Anton Holban - O moarte care nu dovedeşte nimic O moarte care nu dovedește nimic de Anton Holban Fericirea a fost mare când mi s-a dat prilejul să plec la Paris! Scopul copilăriei mele se realiza. Aveam să străbat în fine eu însumi toate ungherele prin care mă orientam cu ușurință cu mintea și unde plasasem numai cu imaginația sute de romane a căror acțiune se petrecea acolo. Palpitând de bucurie, studiam, alături de Irina, ghidurile, hărțile, cărțile explicative. O purtam cu mine prin magazine, pe la legații, pe la birouri de bilete de tren, perorându-mi toate planurile. Ziua plecării sosi, și mă conduse la gară. Trenul mai avea 20 de minute până la plecare, mă instalasem bine și acum nu știam ce să-i vorbesc. (Poate pentru că mă obseda ideea că despărțirile trebuiesc întovărășite de suspine și de vorbe.) Și am schițat o teorie: “Întotdeauna înainte de a te despărți de cineva drag nu te pricepi să-i vorbești, tocmai pentru că ai prea multe de spusâ€�. Îmi scuzam astfel uscăciunea din momentul acela? Sau era un mijloc să mă liniștesc, văzând-o indiferentă? În orice caz, ... Alexandru Odobescu - Pseudo-Kynegetikos Alexandru Odobescu - Pseudo-Kynegetikos Pseudo-Kynegetikos (ΨΕΥΔΟ-ΚΥÎ�ΗΓΕΤΙΚΟΣ) de Alexandru Odobescu 1874 Cuprins 1 Epistolă scrisă cu gând să fie precuvântare la cartea Manualul vânătorului 2 I 3 II 4 III 5 IV 6 V 7 VI 8 VII 9 VIII 10 IX 11 X 12 XI 13 XII Epistolă scrisă cu gând să fie precuvântare la cartea Manualul vânătorului DOMNULUI C. C. CORNESCU Amice, Când mi-ai dat mai întâi să citesc manuscriptul tău, intitulat Manualul vânătorului1, ai arătat dorința ca să-i fac eu o precuvântare. Mai apoi ți-ai luat seama și m-ai scutit de această măgulitoare sarcină. În cazul din urmă, rău nu te-ai gândit, căci eu, după ce am răsfoit cartea ta, m-am luat în adevăr cu plăcere pe urmele tale de vânător; dar, pe când tu te ocupai cu gravitate a-ți alege cea mai bună pușcă, a o încărca cu cea mai potrivită măsură, a o îndrepta pe cea mai nimerită linie; pe când tu dresai, de mic și cu o minunată răbdare, pe prepelicarul tău, ca să asculte la semnalele consacrate: ... Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul I) Volumul II →→ Am pornit cu stângul în lume, ca și în război. La demobilizare, acolo, în dosul magaziilor gării, pe câmpul presărat cu mese și cu soldați beți de fericirea vieții recâștigate, pe toți i-am auzit: "Băgați de seamă, când vă veți vedea cu libretul în mână, să porniți cu dreptul!" Dar eu știu că oricât m-am muncit cu gândul, acum un an, să mișc întâi dreptul, când s-o da semnalul de plecare, spre front, din obișnuință militărească - deși acum nu mai răcneau porunci scurte ca la paradă și nimeni nu se uita cu ce pas o ia omul spre moarte -, am mișcat stângul. Și iată-mă c-am ajuns prin atâtea ploi de foc, cu picioarele și cu mâinile zdravene, cu pieptul neîngăurit, tocmai aici, în această zi sfințită a liberării de orice pericol. Iar astăzi e zi de marți și dacă toți oamenii dimprejurul meu se fac a uita c-au să pornească înapoi pe drumul vieții, cu tot dreptul mișcat întâi, într-o zi atât de nefastă, eu mă simt din cale-afară de ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ȘOBOLANRezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru ȘOBOLAN. DERATIZÁ , deratizéz , vb . I . Tranz . A stârpi șoarecii sau șobolanii prin otrăvire cu substanțe chimice sau prin culturi ... DESMÁN , desmani , s . m . Mamifer insectivor acvatic , de circa 20 cm lungime , cu blană prețioasă ; șobolan ... GUZGÁN , guzgani , s . m . Șobolan ... HÁMSTER , hamsteri , s . m . Mamifer din familia rozătoarelor , de talia unui șobolan TARSIOIDÉE , tarsioidee , s . f . ( La pl . ) Subordin de mamifere arboricole , nocturne , insectivore , de mărimea unor șobolani , cu ochii foarte mari , cu picioarele din spate foarte lungi din cauza alungirii tarsului și cu degetele terminate cu ventuze ( Tarsioidea ) ; ( și la sg . ) mamifer care face parte din acest subordin . [ Pr . : - si - o - TRICHÍNĂ , trichine , s . f . Vierme parazit care trăiește în intestinul șobolanilor , porcilor , urșilor etc . sau închistat în mușchii acestor animale , putând trece și la om , prin consumarea cărnii de porc infestate ( Trichinella |
||