Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru STUDII
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 349 pentru STUDII.
STÚDIU , studii , s . n . 1. Acțiunea de a studia ( 1 ) ; muncă intelectuală susținută depusă în vederea însușirii de cunoștințe temeinice într - un anumit domeniu . 2. Materie de învățământ . 3. Lucrare , operă științifică . 4. ( În artele plastice ) Schiță parțială sau preliminară cu ajutorul căreia pictorul , sculptorul etc . compune și execută o operă
... metodelor pentru punerea în evidență a anticorpilor din serul sangvin , precum și studiul antigenelor microbiene și celulare și a toxinelor . 2. Studiu
AERODINÁMIC , - Ă , aerodinamici , - ce , s . f . , adj . 1. S . f . Ramură a mecanicii fluidelor care se ocupă cu studiul mișcării aerului ^1 și , în general , al gazelor , precum și cu studiul mișcării corpurilor într - un mediu gazos . 2. Adj . Referitor la aerodinamică (
ELENÍST , - Ă , eleniști , - ste , s . m . și f . Specialist în studiul limbii și culturii Greciei antice și epocii elenistice ; p . gener . specialist în studiul limbii și culturii
FILOLOGÍE s . f . Știință care se ocupă cu studiul culturii scrise a popoarelor , în special cu studiul textelor vechi și al operelor literare din punct de vedere al limbii , al influențelor suferite , al modului în care ni s - au transmis și al autenticității , precum și cu editarea
GRAMÁTICĂ , gramatici , s . f . Ansamblu de reguli cu privire la modificarea formelor cuvintelor și la îmbinarea lor în propoziții ; ramură a lingvisticii care se ocupă cu studiul structurii gramaticale a unei limbi sau , p . ext . , cu studiul tuturor elementelor constitutive ale unei
GRAMATICIÁN , - Ă , gramaticieni , - e , s . m . și f . Persoană specializată în studii de gramatică ; autor de manuale , tratate sau studii de gramatică ; gramatic . [ Pr . : - ci - an ] - Gramatică + suf . - ian ( după fr .
... ICONOGRAFÍE , iconografii , s . f . 1. Disciplină care se ocupă cu studiul operelor realizate în diverse arte plastice ; studiu al operelor de acest fel privitoare la un anumit subiect . 2. Totalitatea imaginilor documentare referitoare la o epocă , la o problemă , la o localitate etc ...
LICÉNȚĂ , licențe , s . f . 1. Titlu obținut la terminarea studiilor superioare , pe baza unui examen prin care se dobândește dreptul de a exercita profesiunea corespunzătoare studiilor făcute ; examen dat pentru obținerea acestui titlu ; p . ext . diplomă care conferă acest titlu . 2. Autorizație dată de stat unei persoane pentru exercitarea unui negoț special , pentru operații de import și de export etc . 3. Contract prin care posesorul unui brevet de invenție cedează cuiva dreptul de exploatare a invenției sale . 4. Atitudine , ținută care depășește limitele bunei - cuviințe ; lipsă de respect pentru formele obișnuite . 5. ( În sintagma ) Licență poetică = abatere ușoară de la regulile gramaticale ale limbii , cerută de necesitatea rimei , ritmului sau din dorința de a realiza o notă stilistică
METALURGÍE s . f . 1. Știință care se ocupă cu studiul proprietăților fizice și chimice ale metalelor ( și aliajelor lor ) , precum și cu studiul proceselor fizice și chimice care se produc la obținerea și la prepararea lor . 2. Tehnica extragerii și prelucrării în semifabricate a metalelor (
MÉTRIC , - Ă , metrici , - ce , adj . , s . f . 1. Adj . ( Despre sisteme de unități de măsură ) Care are metrul ( 1 ) drept unitate fundamentală pentru lungime . 2. S . f . Ramură a poeticii care se ocupă cu studiul structurii versului și al unităților prozodice ; totalitatea regulilor privind măsura versului ; sistem de construire ritmică a versului . 3. Adj . Care se referă la metru ( 2 ) , compus într - un anumit metru ; privitor la structura ritmică a versurilor . 4. S . f . Ramură a muzicii care se ocupă cu studiul metrului (