Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru STRECURAT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 18 pentru STRECURAT.

STRECURA

STRECURÁ , strecór , vb . I . 1. Tranz . A trece un lichid printr - o strecurătoare , printr - o sită , printr - o țesătură pentru a - l separa de părticelele solide sau de corpuri străine și pentru a - l limpezi , a - l face omogen . 2. Refl . ( Despre lichide ) A curge ( câte puțin ) printr - o crăpătură , printr - un loc îngust ; a picura , a se prelinge . 3. Refl . și tranz . A pătrunde sau a face să pătrundă printr - un desiș , printr - un loc strâmt , greu accesibil . 4. Refl . A intra , a ieși sau a se deplasa , a trece pe furiș , fără să facă zgomot și fără să fie observat ; a se furișa . 5. Refl . A se infiltra în mijlocul unui grup ( omogen ) de oameni , având grijă să nu fie observat . 6. Refl . A trece pe rând și pe nesimțite , a se perinda ; fig . ( despre unități de timp ) a trece , a se scurge . - Probabil din s - + trece ( după spânzura , vântura

 

STRECURARE

... STRECURÁRE , strecurări , s . f . Acțiunea de a ( se ) strecura ; strecurat ^1 . - V. strecura

 

INSINUA

... INSINUÁ , insinuez , vb . I. 1. Tranz . A strecura cu dibăcie o aluzie , o idee calomnioasă , răutăcioasă . 2. Tranz . și refl . A ( se ) strecura

 

ȘUPURI

... ȘUPURÍ , șupuresc , vb . IV . Refl . ( Reg . ) A se furișa , a se strecura

 

ALUNECA

... două corpuri aflate în contact ) a se deplasa unul față de celălalt tangențial , fără a se rostogoli ; a se strecura

 

ECHILIBRIST

ECHILIBRÍST , - Ă , echilibriști , - ste , adj . , s . m . și f . 1. ( Persoană ) care s - a specializat în echilibristică . 2. Fig . ( Persoană ) care se strecoară cu îndemânare printre

 

ECHILIBRISTICĂ

... a - și păstra echilibrul în diferite poziții sau mișcări dificile ale corpului ; număr de circ al echilibristului . 2. Fig . capacitatea de a se strecura

 

FOFILA

... FOFILÁ , fofilez , vb . I . Refl . A se strecura neobservat , cu dibăcie ; a pătrunde , a se introduce undeva pe furiș ; fig . a obține o situație mai bună prin ...

 

FURIȘA

... FURIȘÁ , furișez , vb . I . Refl . și tranz . A ( se ) strecura pe nesimțite , pe furiș , a pătrunde sau a face să pătrundă ori a ( se ) introduce undeva pe neobservate , pe ...

 

FURIȘAT

FURIȘÁT , - Ă , furișați , - te , adj . Care se strecoară pe furiș , tiptil ; ascuns , neobservat . V.

 

   Următoarele >>>