Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru REGULA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 99 pentru REGULA.

CUVIINCIOS

CUVIINCIÓS , - OÁSĂ , cuviincioși , - oase . adj . 1. Care respectă regulile bunei cuviințe , care corespunde acestor reguli ; decent , politicos ; cuvios ( 2 ) . 2. ( Înv . ) Potrivit , corespunzător , convenabil . [ Pr . : - vi - in - ] - Cuviință + suf . -

 

FORMALIZARE

FORMALIZÁRE , formalizări , s . f . Acțiunea de a ( se ) formaliza și rezultatul ei . 1. ( Log . ) Procedeu prin care se dau regulile de formare a enunțurilor și de derivare a lor unele din altele . 2. Supărare , jignire pricinuită de nerespectarea unor reguli ( neînsemnate ) de politețe . - V.

 

METODĂ

METÓDĂ , metode , s . f . 1. Mod ( sistematic ) de cercetare , de cunoaștere și de transformare a realității obiective . 2. Procedeu sau ansamblu de procedee folosite în realizarea unui scop ; metodologie ( 4 ) . 3. Manual care cuprinde reguli și principii normative pentru învățarea sau pentru practicarea unei discipline , a unei arte etc . ; ansamblu al acestor reguli și principii . [ Var . : ( înv . ) metód s .

 

MORFOLOGIE

MORFOLOGÍE s . f . 1. Complex de discipline biologice care studiază forma exterioară și structura internă a organismelor plantelor și animalelor . 2. Parte a structurii gramaticale constituită din totalitatea regulilor de modificare a formei cuvintelor în diferitele lor întrebuințări ; parte a gramaticii care se ocupă cu studiul acestor

 

ORTOEPIE

ORTOEPÍE s . f . Ansamblu de reguli proprii unei limbi care stabilesc pronunțarea corectă ( literară ) a cuvintelor ; disciplină care se ocupă cu studiul acestor

 

ORTOGRAFIE

ORTOGRAFÍE , ortografii , s . f . Ansamblu de reguli care stabilesc scrierea corectă a unei limbi ; aplicarea practică a acestor

 

ÎNDREPTAR

ÎNDREPTÁR , îndreptare , s . n . Colecție de norme , reguli și practici pentru un anumit domeniu ; călăuză , ghid . - În + dreptar ( Înv . " îndreptar " <

 

ÎNTEMEIAT

ÎNTEMEIÁT , - Ă , întemeiați , - te , adj . 1. ( Despre abstracte ) Sprijinit pe argumente solide , potrivit cu regulile logicii , just , logic , rațional . 2. ( Înv . ) Întărit , puternic , consolidat . [ Pr . : - me -

 

ȘAH

ȘAH , șahi , ( 1 ) s . m . , șahuri , ( 2 ) s . n . 1. S . m . Titlu purtat de suveranii Iranului , corespunzător titlului de împărat ; persoană care are acest titlu ; șahinșah . 2. S . n . Joc de origine orientală care se dispută între două persoane , pe o tablă împărțită în 64 de pătrățele , alternativ albe și negre , cu 32 de piese , mișcate după anumite reguli , scopul final fiind câștigarea regelui adversarului ; p . ext . tabla și piesele care servesc la joc ;

 

ȚINTAR

ȚINTÁR , țintare , ( 1 ) s . n . țintari , ( 2 ) s . m . 1. S . n . Joc de societate la care se folosește un carton cu un desen special pe care jucătorii mișcă piese după anumite reguli ; moară . 2. S . m . ( Ornit . ) Inăriță . - Țintă + suf . -

 

ABANDON

ABANDÓN , abandonuri , s . n . 1. Părăsire împotriva regulilor morale și a obligațiilor materiale a copiilor , familiei etc . 2. Părăsire a unui bun sau renunțare la un drept . 3. Renunțare la continuarea participării într - o probă

 

   Următoarele >>>