Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru REGULA

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 99 pentru REGULA.

ABANDON

ABANDÓN , abandonuri , s . n . 1. Părăsire împotriva regulilor morale și a obligațiilor materiale a copiilor , familiei etc . 2. Părăsire a unui bun sau renunțare la un drept . 3. Renunțare la continuarea participării într - o probă

 

ANORMAL

ANORMÁL , - Ă , anormali , - e , adj . Care se abate de la normal ; contrar regulilor , normelor

 

ANTISOCIAL

ANTISOCIÁL , - Ă , antisociali , - e , adj . Care se abate de la regulile de bună conviețuire în societate , care constituie o primejdie pentru societate . [ Pr . : - ci -

 

ARHITECTONICEȘTE

ARHITECTONICÉȘTE adv . ( Rar ) După regulile arhitecturii . - Arhitectonic + suf . -

 

AXIOMĂ

AXIÓMĂ , axiome , s . f . 1. Adevăr fundamental admis fără demonstrație , fiind evident prin el însuși . 2. Enunț prim , nedemonstrat , din care se deduc , pe baza unor reguli , alte enunțuri . [ Pr . : - xi -

 

BASIC-ENGLISH

BASIC - ENGLISH - ENGLISH s . m . Formă simplificată a limbii engleze , având la bază circa 850 de cuvinte și un minimum de reguli gramaticale , creată cu scopul de a servi ca limbă internațională . [ Pr . : béizic - íngliș ] - Cuv .

 

BINE

BÍNE adv . , s . n . sg . I. Adv . 1. În mod prielnic , în mod favorabil , avantajos , util . 2. În concordanță cu regulile eticii sociale , în mod cuviincios , cum se cere , cuminte . Să te porți bine cu oricine . 3. Deplin , în întregime , complet . E cherchelit bine . II. S . n . sg . 1. Ceea ce este util , favorabil , prielnic , ceea ce aduce un folos cuiva . 2. Ceea ce corespunde cu morala , ceea ce este recomandabil din punct de vedere etic . 3. ( Fil . ; art . ) Obiectul moralei ca știință . 4. ( Adjectival ; despre oameni ) Armonios dezvoltat , plăcut la

 

BOX

BOX ^2 s . n . Piele de bovine prelucrată , din care se confecționează fețe de încălțăminte și diverse obiecte de marochinărie . BOX ^1 s . n . 1. Sport în care doi adversari luptă între ei , pe ring , după anumite reguli , cu pumnii îmbrăcați în mănuși speciale ; pugilistică , pugilism , pugilat . 2. Armă albă , alcătuită dintr - o placă de metal cu găuri pentru degete și cu o creastă de sinuozități , cu care se atacă ținând pumnul

 

BOXA

BOXÁ , boxez , vb . I . Intranz . A practica boxul ^1 , a lupta după regulile boxului ^

 

CAREU

CARÉU , careuri , s . n . 1. Mod de așezare în formă de pătrat a unor persoane sau obiecte . 2. Suprafață a terenului de fotbal , de tenis etc . , marcată cu alb , care delimitează anumite zone în câmpul de joc , și în cadrul căreia se aplică unele reguli speciale . 3. Încăpere la bordul unei nave folosită ca sală de mese , de lectură și de recreație pentru ofițeri . 4. ( La unele jocuri de cărți ) Grup de patru cărți de aceeași

 

CEREMONIAL

CEREMONIÁL , ceremoniale , s . n . Totalitatea regulilor sau a formulelor de etichetă întrebuințate la o anumită

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>