Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PROPUNERI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 15 pentru PROPUNERI.

PROPUNERE

PROPÚNERE , propuneri , s . f . Acțiunea de a ( - și ) propune și rezultatul ei . - V.

 

CONTRAPROPUNERE

... CONTRAPROPÚNERE , contrapropuneri , s . f . Propunere opusă altei propuneri . - Contra ^1 + propunere

 

APROBA

... APROBÁ , aprób , vb . I . Tranz . A încuviința o acțiune , o părere , o propunere etc . a cuiva , a fi de aceeași părere cu cineva ; a rezolva în mod favorabil cererea , propunerea etc . cuiva ...

 

OFERTĂ

... OFÉRTĂ , oferte , s . f . 1. Propunere făcută de o persoană altei persoane pentru vânzarea - cumpărarea unor mărfuri , pentru angajarea într - o slujbă , participarea la o acțiune , prestarea unor servicii etc . ; ( concr ...

 

APROPO

... 1. Adv . Fiindcă a venit vorba ( de asta ) ; bine că mi - am adus aminte . 2. S . n . Aluzie ( adesea răutăcioasă ) la adresa cuiva ; propunere

 

CERE

CÉRE , cer , vb . III . Tranz . 1. A se adresa cuiva pentru a obține ceva , pentru a - l convinge să - ți îndeplinească o dorință . 2. A face unei fete propuneri de căsătorie ; a peți . 3. A cerși . 4. A pretinde ceva în baza unui drept ; a reclama , a revendica . 5. A impune ; a face să fie necesar . 6. A dori , a pofti ; a

 

COMISIE

COMÍSIE , comisii , s . f . 1. Colectiv organizat care funcționează pe lângă o instituție , o adunare etc . și care are sarcina de a face propuneri , de a lua hotărâri sau de a executa mandate în cazuri speciale . 2. Organism internațional sau organ al unei organizații internaționale . 3. ( Înv . ) Secție de poliție . [ Var . : comisiúne s .

 

MEDIAȚIE

MEDIÁȚIE , mediații , s . f . Acțiunea de a media ; mediere , mijlocire ; intervenție a unui stat , a unei organizații internaționale ori a unei persoane oficiale pentru rezolvarea pașnică a conflictelor dintre state , luând parte la tratative și uneori formulând propuneri . [ Pr . : - di -

 

NOTĂ

NÓTĂ , note , s . f . 1. Însemnare , înregistrare în scris a unei observații referitoare la o anumită chestiune ; text scris care conține o scurtă însemnare , un comentariu . 2. ( Mai ales la pl . ) Fiecare dintre adnotările la un text literar sau științific , cuprinzând informații suplimentare de amănunt , referințe bibliografice etc . , trecute în josul paginii respective ori la sfârșitul sau la începutul volumului adnotat . 3. Comunicare ( scrisă ) prin care guvernul unui stat informează guvernul altui stat asupra unor probleme , face anumite propuneri , protestează asupra lezării unor interese etc . 4. Socoteală scrisă , document cuprinzând sumele pe care cineva trebuie să le achite pentru obiecte cumpărate , pentru consumații ; document prin care se dispune livrarea unor sume , bunuri , care servește la înregistrarea unor operații contabile etc . 5. Calificativ care reprezintă , printr - o cifră sau o mențiune specială , aprecierea cunoștințelor sau a comportării unui elev , a unui student , a unui candidat , notat de către profesor , de către membrii unui juriu etc . 6. Semn convențional pentru reprezentarea grafică a sunetelor muzicale , indicând înălțimea și durata lor ; sunet care corespunde acestui semn . 7. Fig . Nuanță , însușire , trăsătură caracteristică , semn distinctiv ;

 

PROPOZIȚIE

... PROPOZÍȚIE , propoziții , s . f . 1. Cea mai mică unitate sintactică prin care se exprimă o idee , o judecată etc . 2. ( Livr . ) Propunere

 

PROPUNĂTOR

... PROPUNĂTÓR , - OÁRE , propunători , - oare , adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care face o propunere

 

   Următoarele >>>