Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru NEMIJLOCIT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 24 pentru NEMIJLOCIT.

DIRECT

... întinsă drept înainte . 3. Adv . De - a dreptul , fără ocol . 4. Adj . Care se face , are loc fără intermediar sau fără ascunzișuri , fățiș ; nemijlocit . 5. Adv . Fără intermediar , în mod nemijlocit ; fără ascunzișuri , fățiș . 6. Adv . ( În sintagma ) Mărimi direct proporționale = mărimi al căror raport este de asemenea natură încât creșterea sau scăderea uneia de un ...

 

ȚĂRĂNIME

... ȚĂRĂNÍME s . f . Populația mediului sătesc ocupată nemijlocit

 

APLICATIV

... APLICATÍV , - Ă , aplicativi , - ve , adj . ( Despre unele științe , domenii sau metode de cercetare ) Care își găsește o aplicație imediată , care este legat nemijlocit

 

CONTACT

CONTÁCT , contacte , s . n . 1. Atingere directă , nemijlocită între două corpuri , două forțe , două energii etc . 2. Apropiere între oameni ; relație ,

 

COROLAR

... COROLÁR^2 , - Ă , corolari , - e , adj . ( Bot . ) Al corolei . COROLÁR^1 , corolare , s . n . ( Mat . ) Concluzie care derivă nemijlocit

 

CREAȚIONISM

CREAȚIONÍSM s . n . Concepție teologică potrivit căreia sufletul fiecărui individ provine , prin creație nemijlocită , de la Dumnezeu , afirmându - se astfel că sufletul este un principiu deosebit de trup . [ Pr . : cre - a - ți -

 

ESENȚĂ

... f . 1. Ceea ce exprimă principalul și stabilul din obiecte și din fenomene , natura lor internă , ascunsă , latura lor care nu este dată sau perceptibilă nemijlocit ; ceea ce poate fi cunoscut numai trecând de forma exterioară a lucrurilor , pătrunzând în adâncul lor cu ajutorul gândirii . 2. Lichid volatil cu ...

 

EXPERIENȚĂ

... EXPERIÉNȚĂ , experiențe , s . f . 1. Totalitatea cunoștințelor pe care oamenii le dobândesc în mod nemijlocit despre realitatea înconjurătoare în procesul practicii social - istorice , al interacțiunii materiale dintre om și lumea exterioară . 2. Verificare a cunoștințelor pe cale practică ...

 

EXPLOATA

EXPLOATÁ , exploatez , vb . I . Tranz . 1. A folosi , a pune în valoare o resursă ; a extrage o substanță utilă , un material folositor etc . în vederea realizării unor obiective economice . 2. ( În teoria marxistă ) A - și însuși fără echivalent o anumită cantitate de muncă străină , a acapara o parte din roadele muncii producătorilor nemijlociți de bunuri materiale . 3. A asupri , a prigoni , a oprima , a împila . 4. ( Fig . ) A trage folos ( în mod abuziv ) din ceva , a profita de ceva . A exploata slăbiciunile

 

EXPLOATARE

EXPLOATÁRE , exploatări , s . f . Acțiunea de a exploata și rezultatul ei . 1. ( În teoria marxistă ) Însușirea fără echivalent a unei părți din munca producătorilor nemijlociți de către cei ce dispun de mijloace de producție . 2. Exploatație . 3. Totalitatea lucrărilor de punere în valoare a unui bun natural sau a unui sistem tehnic . 4. Fig . Faptul de a profita , de a trage folos în mod abuziv . - V.

 

   Următoarele >>>