Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MOȘTENIT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 22 pentru MOȘTENIT.

EREDITAR

EREDITÁR , - Ă , ereditari , - e , adj . 1. ( Despre particularități fizice sau psihice ) Care se transmite prin ereditate ( 1 ) . 2. ( Despre un bun , un privilegiu etc . ) Care se transmite prin moștenire , care se moștenește ;

 

AUȘEL

AUȘÉL , aușei , s . m . 1. Mică pasăre insectivoră cu penele măslinii pe spate , albicioase pe abdomen , cu o pată galbenă - roșcată pe cap ( Regulus regulus ) . 2. Pasăre din familia pițigoiului , cu coada și aripile negre , spatele roșu - aprins , creștetul și gușa albe . ( Aegithalus pendulinus ) . [ Pr . : a - u - ] - Auș ( " moș " , dispărut din limbă , cuvânt moștenit din lat . ) + suf .

 

BARONET

BARONÉT , baroneți , s . m . Titlu de noblețe dat în Anglia membrilor unui ordin de cavaleri și care se moștenește pe linie bărbătească ; persoană care are acest

 

CARACTER

CARACTÉR , caractere , s . n . 1. Ansamblul însușirilor fundamentale psihice - morale ale unei persoane , care se manifestă în modul de comportare , în ideile și în acțiunile sale . 2. Individualitate care prezintă trăsături psihice complexe , zugrăvită într - o operă literară . 3. Trăsătură distinctivă care constituie specificul unui lucru , al unui fenomen etc . Însușire , particularitate a unui organism . Caractere moștenite ( sau ereditare ) și caractere dobândite ( sau neereditare ) . 4. Caracteristică a unui ansamblu de litere , cifre , accente și semne de tipar din aceeași familie și din același

 

CIUNISM

CIUNÍSM s . n . Curent latinist extremist în lingvistica și filologia românească legat de numele lui Aron Pumnul , care preconiza supunerea neologismelor romanice acelorași transformări fonetice suferite de cuvintele moștenite din latină ;

 

COLEGATAR

COLEGATÁR , - Ă , colegatari , - e , s . m . și f . Fiecare dintre persoanele care moștenesc o avere lăsată prin testament , considerată în raport cu ceilalți

 

COMOȘTENITOR

COMOȘTENITÓR , - OÁRE , comoștenitori , - oare , s . m . și f . ( Jur . ) Persoană care moștenește împreună cu alții pe cineva , considerată în raport cu aceștia . - Co - + moștenitor ( după fr .

 

EREDOPATIE

EREDOPATÍE , eredopatii , s . f . Afecțiune moștenită sau transmisibilă

 

MOȘNEAN

MOȘNEÁN , moșneni , s . m . 1. ( În evul mediu , în Țara Românească ) , Țăran liber , posesor în devălmășie al unei proprietăți de pământ moștenite de la un străbun comun ; moștean , răzeș . 2. ( Înv . ) Moștenitor , succesor . 3. ( Înv . și reg . )

 

MOȘNENESC

MOȘNENÉSC , - EÁSCĂ , moșnenești , adj . ( În orânduirea feudală , în Țară Românească ) Care aparține moșnenilor ( 1 ) , privitor la moșneni , de moșnean ; răzeșesc , moștenesc . - Moșnean + suf . -

 

MOȘTENESC

MOȘTENÉSC , - EÁSCĂ , moștenești , adj . ( Înv . și reg . ) De moștean ; moșnenesc , răzeșesc . - Moștean + suf . -

 

   Următoarele >>>