Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru INTERSECTA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 16 pentru INTERSECTA.

INTERSECTARE

... INTERSECTÁRE , intersectări , s . f . Acțiunea de a ( se ) intersecta . - V. intersecta

 

NOD

NOD , noduri , s . n . 1. Loc în care se leagă două fire , două sfori , două fâșii de pânză etc . ca să se țină strâns împreună ; loc în lungul sau la capătul unui fir , al unei sfori , al unei fâșii de pânză etc . unde s - a făcut un ochi prin care s - a petrecut unul dintre capete și s - a strâns tare ; legătură obținută astfel . 2. Proeminență pe trunchiul unui arbore , pe tulpina unei plante sau la încheietura unui cotor ; punct de unde încep să crească crengile pe tulpină sau frunzele pe lujer . 3. ( Înv . și pop . ) Articulație , încheietură ( a degetelor ) . 4. ( În sintagmele ) Nodul gâtului ( sau gâtlejului , beregatei etc . ) = mărul lui Adam . Nod vital = punct situat în bulbul rahidian corespunzând centrului respirator și a cărui lezare are ca urmare moartea imediată prin oprirea respirației . 5. Umflătură , tumoare , nodozitate , gâlcă rezultată dintr - o stare patologică . 6. Punct dublu al unei curbe în care aceeași ramură a curbei se intersectează pe ea însăși . 7. Fiecare dintre punctele în care sunt dispuși atomii , moleculele unei rețele cristaline . 8. Fiecare dintre cele două puncte în care orbita unui astru intersectează planul ...

 

ÎNTRETĂIA

... ÎNTRETĂIÁ , întretái , vb . I . Refl . recipr . ( Despre linii , drumuri etc . ) A se intersecta

 

ÎNTRETĂIAT

ÎNTRETĂIÁT , - Ă , întretăiați , - te , adj . Care se intersectează , se încrucișează cu altul . V.

 

ELIPSOID

ELIPSOÍD , elipsoide , s . n . Suprafață închisă ale cărei secțiuni plane sunt elipse și care are trei planuri de simetrie , perpendiculare două câte două , care se intersectează după trei axe de simetrie . [ Pl . și : ( m . )

 

METACENTRU

METACÉNTRU , metacentre , s . n . Punctul în care verticala centrului de greutate al unui corp care plutește este intersectată de verticala centrului de carenă , aceasta din urmă fiind trasată pentru o poziție înclinată a

 

ORTODIAGONAL

ORTODIAGONÁL , - Ă , ortodiagonali , - e , adj . ( Despre o figură geometrică ) Ale cărei diagonale se intersectează sub un unghi drept . [ Pr . : - di -

 

ORTOEDRIC

ORTOÉDRIC , - Ă , ortoedrici , - ce , adj . ( Despre cristale ) Care are planurile coordonate perpendiculare între ele , care are fețele intersectate în unghi

 

ORTOPOL

ORTOPÓL , ortopoli , s . m . Punct în care se intersectează perpendicularele coborâte pe laturile unui triunghi din proiecțiile ortogonale ale vârfurilor acestuia pe o dreaptă din planul

 

PENETRAȚIE

PENETRÁȚIE , penetrații , s . f . 1. Pătrundere în adâncime sau până în partea opusă ; întrepătrundere a două corpuri sau a două suprafețe care se intersectează , penetranță . 2. Pătrundere , infiltrare . extindere sau circulație în

 

   Următoarele >>>