Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru INSTRUMENTIST

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 15 pentru INSTRUMENTIST.

ȚÂRLÂI

ȚÂRLÂÍ , ț ? rlâi , vb . IV . Intranz . ( Despre instrumente muzicale ) A scoate sunete monotone și puțin armonioase ; ( despre instrumentiști ) a cânta în acest fel . [ Var . : țârlăí vb . IV ] - Formație

 

COMBO

CÓMBO s . n . Formație orchestrală de jaz compusă din trei până la opt

 

CONCERTMAISTRU

... CONCÉRTMAISTRU , concertmaiștri , s . m . Primul violonist ( sau instrumentist

 

COREPETITOR

... COREPETITÓR , - OÁRE , corepetitori , - oare s . m . și f . Persoană care acompaniază la pian , la repetiție sau în concerte , recitaluri și spectacole , un instrumentist

 

HELICON

HELICÓN , helicoane , s . n . Instrument muzical de suflat din alamă , asemănător cu tuba , folosit în fanfarele militare , alcătuit dintr - un tub încovoiat în formă de spirală , prin care trec capul și mâna dreaptă a instrumentistului și cu care sunt emise tonuri

 

LUTIST

... LUTÍST , - Ă , lutiști , - ste , s . m . și f . Instrumentist

 

NONET

NONÉT , nonete , s . n . Formație alcătuită din nouă persoane ( instrumentiști sau cântăreți ) care execută împreună o compoziție muzicală ; p . ext . compoziție muzicală compusă pentru o astfel de

 

OCTET

OCTÉT , octete , s . n . octeți , s . m . 1. S . n . Formație compusă din opt persoane ( instrumentiști sau cântăreți ) care execută împreună o lucrare muzicală ; lucrare muzicală scrisă pentru această formație . 2. S . n . ( Chim . ) Ansamblu format din opt electroni în stratul periferic al unui atom . 3. S . m . ( Inform . ) Grup de opt biți folosit pentru exprimarea capacității de

 

ORCHESTRĂ

ORCHÉSTRĂ , orchestre , s . f . 1. Colectiv de instrumentiști care execută împreună compoziții muzicale la diverse instrumente . 2. Parte a unei săli de spectacol destinată orchestranților , situată între scenă și sală , sub nivelul parterului . 3. Spațiu circular în arhitectura teatrelor antice , situat între avanscenă și gradenuri . [ Var . : orhéstră s . f . , ( înv . ) orchéstru s .

 

ORCHESTRANT

... ORCHESTRÁNT , - Ă , orchestranți , - te , s . m . și f . Persoană care face parte dintr - o orchestră ; instrumentist

 

   Următoarele >>>