Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FRONTIERA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru FRONTIERA.

CORDON

... serviciu de pază ; linie compactă , formată de obicei din soldați care au ca sarcină să asigure ordinea în cazul unei afluențe de oameni . 2. ( Înv . ) Frontieră

 

FRONTIERĂ

FRONTIÉRĂ , frontiere , s . f . Linie naturală sau convențională care desparte teritoriul unui stat de teritoriul altor state sau de întinderi de apă care nu fac parte din teritoriul său ; graniță , hotar . [ Pr . : - ti - e - . - Var . : ( înv . ) fruntárie s .

 

FRUNTARIE

... FRUNTÁRIE s . f . v . frontieră

 

GRANIȚĂ

... GRÁNIȚĂ , granițe , s . f . Limită care desparte două state ; frontieră

 

HOTAR

... HOTÁR , hotare , s . n . 1. Linie de demarcație care desparte o țară de alta ; frontieră

 

MARCĂ

... drept plată anticipată a transportului poștal . MÁRCĂ^3 , mărci , s . f . 1. Nume dat în statul franc și în Germania medievală comitatelor de frontieră , aflate sub guvernare militară . 2. Obște sătească din Europa apuseană medievală , în care pământul arabil rămâne proprietate privată . MÁRCĂ^2 , mărci , s . f . Unitate monetară ...

 

MARCHIZ

... MARCHÍZ , marchizi , 1. Titlu purtat , în societatea medievală apuseană , de către conducătorul unui comitat de frontieră ; conducătorul militar al unei mărci ^3 . 2. Titlu de noblețe în unele țări din Europa apuseană , superior aceluia de conte și inferior aceluia de duce ...

 

PICHET

PICHÉT^3 , pichete , ( I ) s . n . , picheți , ( II ) s . m . I. S . n . 1. Subunitate însărcinată cu asigurarea securității trupelor aflate în marș . 2. ( Adesea urmat de determinarea " de grăniceri " ) Subunitate însărcinată în trecut cu paza unui sector al frontierei . 3. Grup organizat ( de militari sau de civili ) însărcinat cu apărarea sau cu paza unui obiectiv important , cu stingerea incendiilor într - o întreprindere etc . II. S . m . Țăruș de lemn sau de metal care se înfige în pământ pentru a marca un punct al unei alinieri sau al unui traseu , locul unde urmează să fie plantat un puiet de arbore etc . PICHÉT^2 s . n . Țesătură deasă de bumbac , de mătase sau din fibre sintetice , făcută cu două urzeli diferite , dintre care cea de la suprafață formează un desen ( geometric ) în relief . PICHÉT^1 s . n . Numele unui joc de cărți care se joacă ( în două persoane ) cu treizeci și două de

 

PLĂIEȘ

PLĂIÉȘ , plăieși , s . m . 1. ( În evul mediu ) Locuitor de la graniță însărcinat cu paza frontierei țării în părțile de munte ; grănicer , străjer . 2. Locuitor de la munte ; muntean . [ Pr . : plă - ieș ] - Plai + suf . -

 

QUECHUA

... adj . invar . , s . f . invar . 1. S . f . invar . Populație amerindiană care trăiește în ținuturile muntoase din Peru , în vestul Boliviei și în zona de frontieră

 

TETRARH

TETRÁRH , tetrarhi , s . m . 1. Guvernatorul unei tetrarhii . 2. Titlu dat de romani anumitor principi tributari de la frontierele răsăritene ale