Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CĂI
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 306 pentru CĂI.
... sau o mașină . 4. Succesiune de linii și centrale intermediare prin care se realizează legătura telefonică sau telegrafică între două localități . 5. Călătorie . Dor de cale . 6. Distanță , depărtare . A mers cale
CALEÁȘCĂ , calești , s . f . ( Înv . ) Trăsură elegantă , pe arcuri foarte flexibile . [ Var . : ( înv . ) caleáscă s .
... FEROVIÁR , - Ă , feroviari , - e , adj . , s . m . și f . 1. Adj . ( Despre întreprinderi , instalații , transporturi ) De cale ferată , în legătură cu calea ferată , care se face pe calea ferată . 2. S . m . și f . , adj . ( Muncitor , funcționar , salariat ) de la căile ferate ...
LACTÉE adj . Calea Lactee ( În sintagma ) = brâu luminos care se vede noaptea de la un capăt la celălalt al boltei cerești ; Calea - Laptelui , Calea -
... ÎMPIEDICÁ , împiédic , vb . I . 1. Refl . A se lovi ( cu piciorul ) de ceva sau de cineva care stă în cale ( și a cădea ) ; a se poticni . 2. Tranz . A pune unui animal piedică la picioare , a - i ...
ÎNTÂMPINÁ , înt ? mpin , vb . I . 1. Tranz . A - i ieși cuiva înainte pentru a - l primi . 2. Tranz . Fig . A i se ivi cuiva necazuri , obstacole în calea unei realizări . 3. Tranz . Fig . A suporta ; a face față unor cheltuieli , unor obligații . 4. Tranz . ( Înv . ) A ieși cu oaste în calea dușmanului pentru a - l ataca . 5. Intranz . și tranz . ( Înv . ) A replica , a răspunde . [ Var . : întimpiná vb . I ] - În +
... ȘOSEÁ , șosele , s . f . Cale
... CÁLĂ^2 , cale , s . f . Plantă decorativă de origine tropicală , cu frunze mari în formă de săgeată , una dintre frunze , de culoare albă , răsucită în formă de cornet ...
... CONTRAȘÍNĂ , contrașine , s . f . Șină de cale ferată așezată paralel cu șinele de cale ferată obișnuită pentru a reduce uzura roților , a evita deraierile la curbele prea pronunțate sau pentru a ridica șoșeaua ...
EXPECTORÁȚIE , expectorații , s . f . 1. Secreție a căilor respiratorii , eliminată prin tuse ; spută , flegmă . 2. Eliminare prin tuse a produselor patologice din plămâni sau din căile respiratorii superioare ;
FARÍNGE , faringe , s . n . ( Anat . ) Canal membranos și musculos de forma unei pâlnii cu vârful în jos , care pornește de la cavitatea bucală și sfârșește la esofag și care constituie locul de încrucișare a căilor respiratorii cu calea