Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CHELĂLĂI

 Rezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru CHELĂLĂI.

CHELĂLĂIT

... CHELĂLĂÍT^2 , - Ă , chelălăiți , - te , adj . ( Despre lătrat ) Tânguitor , ascuțit și repetat . - V. chelălăi . CHELĂLĂÍT^1 s . n . Chelălăială . - V. chelălăi

 

CHELĂLĂIALĂ

... CHELĂLĂIÁLĂ , chelălăieli , s . f . Sunet tânguitor și repetat scos de câini sau rar , de alte animale ; chelălăit , scheunat , chelălăitură . [ Pr . : - lă - ia - ] - Chelălăi

 

CHELĂLĂITURĂ

... CHELĂLĂITÚRĂ , chelălăituri , s . f . Chelălăială . [ Pr . : - lă - i - ] - Chelălăi

 

SCHELĂLĂI

... SCHELĂLĂÍ vb . IV . v . chelălăi

 

SCHEUNA

... Intranz . ( Despre câini , rar despre alte animale ; la pers . 3 ) A scoate sunete ascuțite și repetate de durere , de bucurie ; a chelălăi