Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ACOPERI������
Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 682 pentru ACOPERI������.
MÁSCĂ , măști , 1. Bucată de stofă , de mătase , de dantelă , de carton etc . ( înfățișând o față omenească sau figura unui animal ) cu care își acoperă cineva fața sau o parte a ei ( pentru a nu fi recunoscut ) , lăsând numai ochii descoperiți ; obrăzar . 2. Machiaj ; p . ext . preparat cosmetic care se aplică pe față pentru întreținerea tenului . 3. Dispozitiv care acoperă parțial sau total o persoană , un animal , un obiect pentru a le proteja , a le ascunde vederii . 4. Lucrare menită să ascundă vederii inamicului un obiectiv militar ; adăpost individual săpat de fiecare soldat pe câmpul de
... MASCÁ , maschez , vb . I . 1. Tranz . și refl . A ( - și ) acoperi obrazul sau o parte a lui cu o mască ( 1 ) ; a ( se ) măscui . 2. Tranz . A sustrage vederii acoperind ...
MASCÁT , - Ă , mascați , - te , adj . 1. Care poartă mască ( 1 ) , acoperit cu mască ; măscuit . 2. Care nu se vede , fiind acoperit de un alt obiect , de un strat de material etc . ; care este ascuns privirilor ;
MOCHETÁT , - Ă , mochetați , - e , adj . ( Despre podea ) Care este acoperită cu mochete ; ( despre camere ) Care au podeaua acoperită cu mochetă . - V.
... IV , 1. Tranz . A invada , a cotropi ; a cuprinde din toate părțile , a împresura ; a acoperi , a umple . 2. Intranz . A se repezi asupra cuiva sau undeva ; a se năpusti , a năvăli , a ... tranz . ( Despre sânge , lacrimi ) A țâșni , a izbucni ( cu putere și în cantitate mare ) ; a umple , a acoperi
PÁJIȘTE , pajiști , s . f . Loc acoperit cu iarbă ( măruntă și deasă ) , folosită ca nutreț sau pentru pășunat ; vegetație ierboasă care acoperă acest
PÁSĂRE , păsări , s . f . 1. ( La pl . ) Clasă de vertebrate ovipare , cu corpul acoperit cu pene , cu aripi pentru zbor și cu fălcile acoperite cu formații cornoase ; ( și la sg . ) animal din această clasă . 2. Sper . Nume generic pentru păsările ( 1 ) domestice crescute pe lângă casa omului în scop economic ; orătanie ; spec . găină . 3. ( Reg . ) Vrabie . 4. Compuse : pasărea - muscă = colibri ; pasărea - liră = pasăre australiană la care masculul are coada în forma unei lire , viu colorată ( Menura superba ) ; pasărea - omătului = pasăre mică cu penele de diferite culori în care predomină culoarea albă ( Plectrophenax nivalis ) : pasărea - cânepii = cânepar ; pasărea - paradisului = pasăre exotică cu pene bogate și frumos colorate ( Paradisea apoda ) . [ Var . : ( înv . și pop . ) pásere s .
... a tocului unei ferestre . 2. Șipcă sau scândură îngustă , fixată la marginea dinspre perete a unei pardoseli de lemn pentru a acoperi rostul dintre pardoseală și perete . 3. ( Astăzi rar ) Ramă , cadru ( din lemn ) pentru un tablou , o oglindă , un instrument etc . [ Var . : ( reg . ) priváz s . n ...
PIEPTÁR , pieptare , s . n . 1. Obiect de îmbrăcăminte ( de postav , de lână etc . ) fără mâneci , care acoperă ca o vestă partea superioară a corpului ; spec . cojocel scurt din blană de oaie , fără mâneci , adesea ornamentat , încheiat în față sau pe umăr ; bundiță . 2. Obiect de metal , de zale sau de piele groasă care acoperea pieptul și spatele luptătorilor din vechime , apărându - i de loviturile adversarului . 3. Curea lată la hamuri , care trece pe sub pieptul calului . - Piept + suf . -
POÁLĂ , poale , s . f . I. 1. Partea de jos a unui veșmânt femeiesc sau a unor obiecte de îmbrăcăminte ( încheiate în față ) ; tivitură a unui obiect de îmbrăcăminte ; partea de la talie în jos , mai larga , a unor veșminte ; ( pop . ) fustă . 2. Partea corpului cuprinsă între brâu și genunchi , împreună cu partea de îmbrăcăminte corespunzătoare , la o persoană care șade ; partea de jos și din față a unei fuste , a unui șorț etc . adusă în sus și ținută cu mâna sau prinsă în brâu , formând o adâncitură în care se pot aduna ori dure anumite lucruri . 3. Spec . ( La pl . ) Bucată de pânză frumos lucrată cu care se împodobește o icoană sau cu care se acoperă masa din altar . 4. Parte marginală a unei piei ( care acopere abdomenul și picioarele animalului ) . II. P . anal . 1. Margine a unei păduri situată de obicei mai în vale . 2. Parte a cerului mărginită de linia orizontului ; zare . 3. ( La pl . ) Zonă mai larga de la baza unei forme de relief înalte ( munte , deal , pisc etc . ) . III. Compuse : ( Bot . ) poala - rândunicii sau poala - Maicii - Domnului = ...
... POLEÍ^2 , poleiesc , vb . IV . 1. Tranz . A acoperi un obiect cu un strat subțire de aur sau de argint în scopul protejării sau al înfrumusețării ; a sufla cu aur sau cu ...