Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ACCENT
Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 34 pentru ACCENT.
NUMAIDECÂT adv . 1. Imediat , fără întârziere . 2. ( Poartă accentul în frază ) Negreșit , neapărat . - Numai + de +
... PERISPÓMEN , perispomene , s . n . Accent
... PROCLÍTIC , - Ă , proclitici , - ce , adj . ( Gram . ; despre cuvinte ) Care nu are accent
PROPAROXITÓN , proparoxitone , adj . , s . n . ( Cuvânt ) care are accentul pe silaba
PROZODÍE s . f . 1. Parte a poeticii care studiază versificația și normele ei sub raportul structurii versurilor , al numărului accentelor sau lungimii silabelor versurilor . 2. ( Înv . )
RITM , ritmuri , s . n . 1. Așezare simetrică și periodică a silabelor accentuate și neaccentuate într - un vers sau în proză ori a accentelor tonice într - o frază muzicală ; cadență , tact ; p . ext . efect obținut prin această așezare . 2. Desfășurare gradată , treptată a unei acțiuni , evoluție mai rapidă sau mai lentă a unei activități , condiționată de anumiți factori . 3. Repetare periodică a unor elemente de arhitectură sau de decorație , la o
RITMÁ , ritmez , vb . I . Tranz . A pune accentul pe silabele unui vers , p . ext . ale unei
SCEPTICÍSM s . n . 1 Concepție care pune la îndoială posibilitatea cunoașterii veridice a realității lumii exterioare sau , în general , a oricărei cunoștințe certe , punând accentul pe caracterul relativ incomplet și imprecis al acesteia . 2 Atitudine de neîncredere , de îndoială față de cineva sau de
SINCÓPĂ , sincope , s . f . 1. Încetare subită ( momentană sau definitivă ) a funcției inimii , cu întreruperea respirației și pierderea sensibilității și a mișcărilor voluntare . 2. ( Muz . ) Efect ritmic , cu caracter dinamic , obținut prin mutarea accentului unei măsuri de pe timpul tare pe cel slab anterior . 3. Fenomen fonetic care constă în dispariția unei vocale sau a unui grup de vocale neaccentuate între două consoane ale unui cuvânt . 4. ( Rar ) Întrerupere ,
SOLÍSTIC , - Ă , solistici , - ce , adj . Care pune accentul pe interpretarea solistului ; care se execută de un solist . - Solist + suf . -
SUPRAREALÍSM s . n . Curent literar și artistic apărut în prima jumătate a sec . XX , care pune accentul pe activitatea spontană a imaginației și pe exploatarea zonelor iraționalului în creația artistică . [ Pr . : - re - a - ] - Supra - + realism ( după fr .