Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ACCENT
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 34 pentru ACCENT.
CONTRATÍMP , contratimpi , s . m . 1. ( Muz . ) Deplasarea accentului de pe un timp accentuat al măsurii pe un timp slab . 2. Nepotrivire ,
... ENCLÍTIC , - Ă , enclitici , - ce , adj . ( Despre cuvinte ) Care este legat de un cuvânt precedent , făcând corp cu el și fiind lipsit de accent
... EXPRESIONÍSM s . n . Curent artistic și literar apărut în Germania la începutul sec . XX , care pune accent
HO interj . 1. Strigăt cu care sunt oprite vitele , mai ales caii . 2. ( Repetat ; cu accentul frazei pe al doilea element ) Exclamație prin care se întăresc spusele cuiva . -
INFLEXIÚNE , inflexiuni , s . f . 1. Schimbare a înălțimii unui sunet ; schimbare a tonului , a accentului în vorbire sau în cânt ; ușurința cuiva de a - și schimba tonul . 2. ( Mat . ; în sintagma ) Punct de inflexiune = punct în care curba își schimbă sensul concavității . [ Pr . : - xi -
... Emitere ( corectă ) a înălțimii unui sunet . 2. Variație de înălțime a vocii în timpul vorbirii , interpretării unui text etc . ; inflexiune , ton , accent
... a izola . 2. ( În sintagma ) Limbă izolantă = limbă care nu are afixe și în care raportul dintre cuvinte este determinat de ordinea cuvintelor , de accent
MÉTRU , metri , s . m . 1. Unitate fundamentală de măsură pentru lungime din sistemul metric . 2. Instrument ( alcătuit dintr - o riglă , bandă gradată de metal , de lemn etc . ) egal cu un metru ( 1 ) și divizat în centimetri și milimetri , cu care se măsoară lungimile . 3. Grup de silabe constituind unitatea de măsură a versului ; p . ext . ritm determinat de împărțirea unui vers în silabe . 4. ( Muz . ) Ordinea succesiunii unităților de timp , determinată de accente tari sau slabe ; sistemul de organizare a ritmului ; ritm ,
... MORFÉM , morfeme , s . n . ( Gram . ) Element morfologic ( afix , accent , desinență , alternanță fonetică , cuvânt auxiliar etc . ) cu ajutorul căruia se formează , de la o rădăcină , cuvinte și forme flexionare ; cea mai mică unitate din structura ...
... NEACCENTUÁT , - Ă , neaccentuați , - te , adj . 1. ( Despre vocale , silabe , cuvinte ) Care nu poartă accent
NUMAIDECÂT adv . 1. Imediat , fără întârziere . 2. ( Poartă accentul în frază ) Negreșit , neapărat . - Numai + de +