Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CORP
Rezultatele 981 - 990 din aproximativ 1246 pentru CORP.
RĂSCROÍT , - Ă , răscroiți , - te , adj . Tăiat după forma corpului ( în special la mâneci și la gât ) ; p . gener . tăiat , croit . V.
... RĂSTURNÁ , răstórn , vb . I . 1. Tranz . A scoate , a deplasa un corp din poziția lui normală , făcându - l să cadă într - o parte sau să ajungă cu susul în jos . 2. Tranz . A culca la ...
RĂU , REA , răi , rele , adj . , s . n . , adv . I. Adj . Care are însușiri negative ; lipsit de calități pozitive . 1. ( Adesea substantivat ) Care face , în mod obișnuit , neplăceri altora . 2. Care nu - și îndeplinește îndatoririle morale și sociale legate de o anumită circumstanță , care nu e potrivit unui anumit lucru , unei anumite situații ; necorespunzător , nepotrivit . 3. Neconform cu regulile moralei ; în dezacord cu opinia publică . 4. ( Despre viață , trai etc . ) Neliniștit , apăsător , chinuit . 5. ( Despre vești ) Care anunță un necaz , o supărare ; neplăcut . II. Adj . Care nu are calitățile proprii destinației , menirii , rolului său . 1. Care nu este apt ( pentru ceva ) , care nu e corespunzător unui anumit scop , unei anumite întrebuințări ; care prezintă unele defecte , unele imperfecțiuni . 2. ( Despre organele corpului ) Care nu funcționează normal ; bolnav ; ( despre funcții fiziologice ) care nu se desfășoară normal . 3. ( Despre îmbrăcăminte și încălțăminte ) Uzat , rupt , stricat . 4. ( Despre băuturi ) Neplăcut la gust , prost pregătit . 5. ( Despre bani ) Care nu are curs , ieșit din circulație ; fals . III. Adj . ( Despre meseriași , artiști etc . ) Neîndemânatic , incapabil , nepriceput . IV. Adj . 1. Nesatisfăcător ; dăunător . 2. ( Despre vreme ) Urât ; nefavorabil . 3. ( În superstiții ) Prevestitor de rele ; nefast , nenorocos . V. Adv . 1. Așa cum nu trebuie ; nepotrivit , greșit , cu defecte . 2. ...
... Tranz . 1. A îndepărta un strat subțire de pe suprafața unui lucru cu ajutorul unei unelte speciale . 2. A freca un corp
... f . Emisie de unde sonore , electromagnetice etc . sau de particule care se propagă sub formă de raze în toate direcțiile ; ansamblul particulelor emise de un corp
... RADIÁNȚĂ , radianțe , s . f . Mărime fizică egală cu raportul dintre fluxul de lumină emis de suprafața unui corp
RADIÁNT , - Ă , radianți , - te , adj . 1. ( Despre energie ) Care se răspândește prin radiații . 2. ( Despre corpuri ) Care emite radiații , lumină etc . ; care radiază . [ Pr . : - di -
... RADIOCONDUCTÓR , radioconductoare , s . n . Corp
... RADIOECÓU , radioecouri , s . n . Radioundă recepționată după emisie , în urma reflexiei ei pe suprafața unui corp
RADIOLOGÍE s . f . Ramură a medicinii care se ocupă cu examinarea corpului omenesc cu ajutorul razelor X și ? și cu aplicarea lor în precizarea diagnosticului și în terapeutica unor boli . [ Pr . : - di -
RADIOTELESCÓP , radiotelescoape , s . n . Instrument folosit la recepționarea și studierea undelor radiofonice emise de corpurile cerești . [ Pr . : - di -