Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ARAT

 Rezultatele 941 - 950 din aproximativ 1835 pentru ARAT.

INVENTIV

INVENTÍV , - Ă , inventivi , - e , adj . ( Despre oameni , mintea lor etc . ) Care poate inventa , care are talentul de a inventa ; ingenios ,

 

ION

IÓN , ioni , s . m . Atom , moleculă sau grupare de atomi care are un exces de sarcină electrică pozitivă sau negativă . [ Pr . : i -

 

IPOHONDRIE

IPOHONDRÍE , ipohondrii , s . f . Stare psihică morbidă , caracterizată prin neliniște continuă , teamă și preocupare obsesivă de starea sănătății proprii ; idee fixă a cuiva care crede că suferă de o boală pe care în realitate nu o are . [ Var . : ipocondríe s .

 

IPOTECAR

IPOTECÁR , - Ă , ipotecari , - e , adj . 1. ( Despre o creanță , un creditor ) Care are drept de ipotecă , garantat printr - o ipotecă . 2. Privitor la o

 

ISOSCEL

ISOSCÉL , isoscele , adj . ( Despre un triunghi ) Care are două laturi egale ; ( despre un trapez ) ale cărui laturi neparalele sunt

 

IST

IST , IÁSTĂ , iști , iaste , adj . dem . ( Reg . ; după substantiv are forma ista , iasta ) Acest ; ( despre unități de timp ) prezent ; de acum sau dintr - un viitor foarte apropiat . [ Gen . - dat . sg . istui , istei , pl . istor . - Var . : ísta , iásta adj .

 

ISTORIC

ISTÓRIC , - Ă , istorici , - ce , adj . , s . m . , s . n . I. Adj . 1. Care aparține istoriei , privitor la istorie , istoricesc ; p . ext . care are o importanță deosebită ( în dezvoltarea societății ) . 2. Care se schimbă în cursul timpului . 3. Care corespunde faptelor istoriei , care a existat în realitate , real ^2 . 4. Care studiază problemele sau fenomenele în ordinea cronologică . Metodă istorică . II. 1. S . m . Specialist în domeniul istoriei , autor de opere istorice ; p . restr . istoriograf . 2. S . n . Expunere ( amplă ) a unui fapt , a unui eveniment , etc . , în împrejurările în care s - a produs , în ordinea desfășurării faptelor

 

IUTE

IÚTE , iuți , adj . 1. Care acționează sau reacționează repede ; expeditiv , prompt ; care se produce repede , prompt . Om iute . Replică iute . 2. Care se enervează , se supără , se mânie ușor ; irascibil ; violent . 3. Care are gust înțepător ; care produce o senzație gustativă usturătoare ; picant . Mâncare iute . Gust

 

IZOBAR

IZOBÁR , - Ă , izobari , - e , adj . , s . m . 1. Adj . ( Despre procesele sau transformările unui sistem fizic ) Care are loc la o presiune constantă . 2. Adj . , s . m . ( Fiecare dintre atomii ) care au aceeași masă atomică , dar care diferă prin numărul atomic și se găsesc în căsuțe diferite ale tabloului periodic al

 

IZOCOR

IZOCÓR , - Ă , izocori , - e , adj . , s . f . 1. Adj . ( Despre procesele sau transformările sistemelor fizice ) Care are loc la un volum constant . 2. S . f . Curbă care reprezintă pe o diagramă o transformare izocoră (

 

IZOCRON

IZOCRÓN , - Ă , izocroni , - e , adj . ( Despre procesele sau transformările de stare fizică sau chimică ) Care are durată

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>