Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SUMĂ

 Rezultatele 51 - 60 din aproximativ 122 pentru SUMĂ.

COTIZAȚIE

COTIZÁȚIE , cotizații , s . f . Sumă fixă plătită periodic de membrii unei asociații , ai unei organizații etc . ; p . ext . contribuție bănească la o cheltuială comună . [ Var . : cotizațiúne s .

 

CREDIT

... cumpără pe datorie ; împrumut acordat ( cu titlu rambursabil și condiționat de obicei de plata unei dobânzi ) ; creanța creditorului ; obligația ( bănească ) , datoria celui creditat ; ( concr . ) valoarea , suma de bani pe care creditorul o cedează cu titlu rambursabil debitorului său . 2. Sector , sferă a circulației care cuprinde relațiile de credit ( 1 ...

 

CREDITA

CREDITÁ , creditéz , vb . I . Tranz . 1. A acorda sau a deschide cuiva un credit ( 1 ) ; a împrumuta pe cineva cu o sumă de bani ; a vinde cuiva pe credit . 2. A face o înregistrare în creditul unui

 

CUANTUM

CUÁNTUM , cuantumuri , s . n . Cantitate , sumă ( neprecizată ) la care se urcă o cheltuială , un credit etc . [ Var . : cvántum s .

 

CUSUR

CUSÚR , cusururi , s . n . 1. Imperfecțiune , defect , meteahnă , hibă ; p . ext . viciu 2. ( Înv . ) Rest , lipsă dintr - o sumă de bani ( datorată ) 3. ( Înv . )

 

DATORA

DATORÁ , datorez , vb . I . 1. Tranz . A avea de plătit cuiva o sumă de bani sau , p . ext . , altceva ; a fi dator cuiva ceva . 2. Tranz . A avea o datorie morală sau legală față de cineva , a - i fi îndatorat pentru ceva ; a fi obligat la ceva față de cineva . 3. Refl . A avea drept cauză . [ Var . : datorí vb .

 

DATORIE

DATORÍE , datorii , s . f . 1. Sumă de bani sau orice alt bun datorat cuiva . 2. Obligație legală sau morală ;

 

DATORIT

DATORÍT , - Ă , datoriți , - te , adj . 1. ( Despre o sumă de bani sau un bun ) Care trebuie plătit , restituit cuiva . 2. Provenit din sau de la . . . , cauzat , pricinuit

 

DEBIT

DÉBIT^2 , debite , s . n . 1. Datorie pe care o are o persoană creditată . 2. Coloană într - un registru de contabilitate sau într - un extras dintr - un asemenea registru , în care se înscriu sporurile de activ sau , respectiv , reducerile de pasiv ; ( concr . ) sumă înscrisă în această coloană . DÉBIT^1 , debite , s . n . 1. Tutungerie . 2. ( Înv . ) Vânzare , desfacere continuă de mărfuri cu amănuntul . 3. Cantitatea de fluid sau de pulbere fină care trece , într - o unitate de timp , printr - o secțiune a unei albii , a unei conducte sau a unui

 

DEPUNĂTOR

DEPUNĂTÓR , - OÁRE , depunători , - oare , s . m . și f . Persoană care depune spre păstrare o sumă de bani , hârtii de valoare etc . - Depune + suf . -

 

DEPUNERE

DEPÚNERE , depuneri , s . f . Acțiunea de a ( se ) depune ^1 și rezultatul ei . 1. Sumă de bani depusă la o instituție bancară . 2. Sediment , depozit pe o suprafață sau pe fundul unui vas . - V. depune ^

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>