Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru REPETA

 Rezultatele 51 - 60 din aproximativ 216 pentru REPETA.

CÂR

CÂR interj . ( Adesea repetat ) Cuvânt care imită sunetul caracteristic scos de unele păsări ( ciori , găini etc . ) ; strigăt cu care se alungă unele

 

CHEFNI

CHEFNÍ , pers . 3 chefnește , vb . IV. Intranz . ( Despre câini ) A lătra scurt , repetat și agitat ( urmărind vânatul , manifestându - și bucuria etc . ) ; a țăhni . - Formație

 

CHEFNIT

CHEFNÍT , chefnituri , s . n . ( Rar ) Faptul de a chefni ; lătrat scurt , repetat , agitat , țăhnit . - V.

 

CHELĂLĂI

CHELĂLĂÍ , pers . 3 chel ? lăie , vb . IV. Intranz . ( Despre câini , rar despre alte animale ) A scoate sunete tânguitoare , ascuțite și repetate ; a scheuna . - Formație

 

CHELĂLĂIALĂ

CHELĂLĂIÁLĂ , chelălăieli , s . f . Sunet tânguitor și repetat scos de câini sau rar , de alte animale ; chelălăit , scheunat , chelălăitură . [ Pr . : - lă - ia - ] - Chelălăi + suf . -

 

CHELĂLĂIT

CHELĂLĂÍT^2 , - Ă , chelălăiți , - te , adj . ( Despre lătrat ) Tânguitor , ascuțit și repetat . - V. chelălăi . CHELĂLĂÍT^1 s . n . Chelălăială . - V.

 

CICĂLEALĂ

CICĂLEÁLĂ , cicăleli , s . f . Faptul de a cicăli ; reproș repetat făcut cuiva pentru fapte mărunte ; cicălire . - cicăli + suf . -

 

CICĂLI

CICĂLÍ , cicălesc , vb . IV . Tranz . A certa mereu , a face cuiva reproșuri repetate pentru fapte mărunte . - Et .

 

CINEL

CINÉL^2 , cinele , s . n . ( Muz . ) Cimbal . CINÉL^1 interj . ( Adesea repetat ) Formulă cu care încep unele

 

CIOCĂNI

CIOCĂNÍ , ciocănesc , vb . IV . 1. Intranz . A bate repetat ( cu degetul sau cu un obiect ) într - un corp tare ; spec . a bate cu degetul ( îndoit ) în ușă , în fereastră ( pentru a solicita intrarea , pentru a atrage atenția etc . ) . 2. Intranz . A lucra ceva lovind cu ciocanul ^1 ; p . ext . a face , a lucra unele lucruri ( mărunte ) . 3. Tranz . Fig . A bate la cap ; a cicăli , a pisa . [ Prez . ind . și :

 

CIOCĂNIT

CIOCĂNÍT , ciocănituri , s . n . Faptul de a ciocăni ; zgomot produs de lovituri repetate într - un corp tare ; ciocănitură . - V.

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>