Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PROPRIETATE

 Rezultatele 291 - 300 din aproximativ 483 pentru PROPRIETATE.

MAGNETIZAT

MAGNETIZÁT , - Ă , magnetizați , - te , adj . 1. Căruia i s - au transmis proprietăți magnetice . 2. ( Fam . ) Amețit de

 

MALTAZĂ

MALTÁZĂ s . f . Enzimă care are proprietatea de a transforma maltoza în

 

MANEVRABILITATE

MANEVRABILITÁTE s . f . ( Rar ) Capacitatea , proprietatea unui vehicul sau a unui sistem tehnic de a putea fi manevrat ( 3 ) ; faptul de a fi

 

MARCĂ

... statul franc și în Germania medievală comitatelor de frontieră , aflate sub guvernare militară . 2. Obște sătească din Europa apuseană medievală , în care pământul arabil rămâne proprietate privată . MÁRCĂ^2 , mărci , s . f . Unitate monetară principală în unele țări europene . MÁRCĂ^1 , mărci , s . f . 1. Semn distinct aplicat pe un obiect ...

 

MASTIC

MASTÍC , masticuri , s . n . 1. Material fluid sau vâscos alcătuit dintr - un amestec de substanțe minerale sau vegetale , care are proprietatea de a se întări în contact cu aerul și care servește la lipit , chituit , nivelat etc . 2. Suc rășinos aromatic extras din trunchiul și din ramurile unui arbust asiatic ( Pistacia lentiscus ) , care servește la fabricarea masticii , la prepararea unor lacuri , ca fixator pentru parfumuri

 

MEJDINĂ

MÉJDINĂ , mejdine , s . f . ( Reg . ) Hat , răzor , hotar ( între două ogoare , proprietăți ) ;

 

MELANĂ

MELÁNĂ s . f . Fibră textilă sintetică cu proprietăți asemănătoare lânii . - Denumire

 

MERCEOLOGIE

MERCEOLOGÍE , merceologii , s . f . Disciplină al cărei obiect îl constituie studierea proprietăților fizice și chimice ale mărfurilor în vederea stabilirii calității lor și a condițiilor de păstrare . [ Pr . : - ce -

 

METALOGRAFIE

METALOGRAFÍE s . f . 1. Ramură a metalurgiei care se ocupă cu studiul structurii metalelor și a aliajelor și cu legătura dintre proprietățile și structurile acestora . 2. Procedeu de tipar care folosește clișee din foi de metal gravate cu

 

METALOPLASTIC

METALOPLÁSTIC , - Ă , metaloplastici , - ce , adj . Care are proprietăți de metal și de material

 

METALURGIE

METALURGÍE s . f . 1. Știință care se ocupă cu studiul proprietăților fizice și chimice ale metalelor ( și aliajelor lor ) , precum și cu studiul proceselor fizice și chimice care se produc la obținerea și la prepararea lor . 2. Tehnica extragerii și prelucrării în semifabricate a metalelor (

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>