Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SUNTEȚI

 Rezultatele 241 - 250 din aproximativ 5852 pentru SUNTEȚI.

ANEANTIZAT

ANEANTIZÁT , - Ă , aneantizați , - te , adj . Care a fost distrus în întregime , care a fost redus la nimic . [ Pr . : - ne - an - ] - V.

 

ANTIUMAN

ANTIUMÁN , - Ă , antiumani , - e , adj . Care este lipsit de omenie ; care este îndreptat împotriva omului . [ Pr . : - ti - u - ] - Anti - +

 

ANTIUNIONIST

ANTIUNIONÍST , - Ă , antiunioniști , - ste , adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care este împotriva unirii , a uniunii a două țări ; spec . ( persoană ) care era împotriva unirii Principatelor Române . [ Pr . : - ti - u - ni - o - ] - Anti - +

 

ANTOLOGABIL

ANTOLOGÁBIL , - Ă , antologabili , - e , adj . Care merită să fie închis într - o antologie ; p . ext . care este demn de reținut . - Antologa + suf . -

 

APANAJ

APANÁJ , apanaje , s . n . 1. Parte dintr - un domeniu feudal acordată fiilor din casele domnitoare și din marile familii nobile ; proprietate sau venit acordat din averea țării membrilor unei familii domnitoare . 2. Bun material sau spiritual care se atribuie cuiva sau este acaparat în mod exclusiv de cineva ; fig . ceea ce este propriu unei persoane sau unui

 

APARENT

APARÉNT , - Ă , aparenți , - te , adj . 1. Care este altfel decât pare la prima vedere , care este doar în aparență așa cum se arată . Liniște aparentă . 2. ( Franțuzism ) Care apare cu claritate ( privirii ,

 

APARTENENȚĂ

... APARTENÉNȚĂ , apartenențe , s . f . Faptul de a ține , de a fi legat de cineva sau de ceva ; proprietatea de a fi

 

APOCRIF

APOCRÍF , - Ă , apocrifi , - e , adj . ( Despre scrieri ) Care este atribuit altui autor decât celui adevărat ; a cărui autenticitate este

 

APRIG

ÁPRIG , - Ă , aprigi , - ge , adj . 1. ( Adesea adverbial ) Iute , înfocat , nestăpânit . 2. ( Adesea adverbial ) Aspru ^2 , crunt , nemilos , înverșunat . 3. Lacom , hrăpăreț . Om aprig la câștig . 4. Fig . ( Înv . ; despre un loc , un teritoriu etc . ) Care este greu de parcurs , de urcat ; care este plin de primejdii . - Et .

 

APROAPE

APROÁPE adv . , s . m . art . I. Adv . 1. La o distanță mică în spațiu de cineva sau de ceva ; în preajmă , în vecinătate . Gara este aproape . 2. La un interval mic de timp ( în viitor sau în trecut ) față de prezent . Vara este aproape . 3. Cam , mai , aproximativ . N - a mâncat aproape nimic . II. S . m . art . Orice om ( în raport cu altul , considerat apropiat ) ; semen ^1 . Aproapele

 

ARDE

... ÁRDE , ard vb . III . I. Intranz . ( Despre foc ) A fi aprins . II. 1. Tranz . A da foc , a băga în foc . 2. Tranz . , refl . și intranz . A ( se ) consuma ... a luci , a străluci . Lampa arde . 2. ( Despre soare ) A răspândi căldură mare ; a dogori ; a fi fierbinte . IV. 1. Refl . și tranz . A suferi sau a face să sufere o durere vie , o arsură la atingerea cu ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>