Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:NAȚIONALITATE, ȘTAMPILĂ, ASEXUAT, ETNIC, GENITIV, INSIGNĂ, MACARONISM, MATRIARHAT, MEU, NOSTRU ... Mai multe din DEX...

APARTENENȚĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

APARTENÉNȚĂ, apartenențe, s.f. Faptul de a ține, de a fi legat de cineva sau de ceva; proprietatea de a fi un element al unui ansamblu. - Din fr. appartenance.

Sursa : DEX '98

 

APARTENÉNȚĂ s. proveniență. (Care este \~ acestui utilaj?)

Sursa : sinonime

 

apartenénță s. f., g.-d. art. apartenénței; pl. apartenénțe

Sursa : ortografic

 

APARTENÉNȚ//Ă \~e f. Faptul de a aparține, de a fi legat de cineva sau de ceva. [G.-D. apartenenței] /appartenance

Sursa : NODEX

 

APARTENÉNȚĂ s. f. 1. faptul de a aparține cuiva, de a ține de ceva. 2. (mat.) calitate a unui element care face parte dintr-o mulțime. (< fr. appartenance, it. appartenenza)

Sursa : neoficial

 

APARTENÉNȚĂ s.f. Faptul de a aparține cuiva sau de ceva. [Cf. fr. appartenance, it. appartenenza].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru APARTENENȚĂ

 Rezultatele 1 - 1 din aproximativ 1 pentru APARTENENȚĂ.

Dorin Ștef - Miorița s-a născut în Maramureș

Dorin Ştef - Mioriţa s-a născut în Maramureş Miorița s-a născut în Maramureș de Dorin Ștef Editura Dacia, colecția Universitaria, seria Philologica, Cluj-Napoca (2005), ISBN 973-35-1923-5 . O posibilă definiție I. Istorie și globalizare 1. Momente decisive ale istoriei exegetice I. “ Preistoria ". Germenii interesului pentru folclor (Herder, Școala Ardeleană, Cea mai veche variantă, Pașoptiștii) / Descoperirea baladei. Alecu Russo / Prima publicare a baladei. V. Alecsandri II. Istoria exegetică A. Folcloristica de tip eseistic. 1852- 1920. Alecsandri. 1. Momentul 1852. V. Alecsandri. J. Michelet – prima traducere / A. M. Marienescu- Judecata păstorilor / Al. Odobescu / Manuale. 2. Momentul 1866. V. Alecsandri. T. Maiorescu / Orientul / Columna lui Traian / B.P. Hasdeu / M. Eminescu – Timpul / A. Densușianu / D. Zamfirescu / N. Iorga / Th. D. Speranția B. Primele teoretizări și analize sistematice. 1921- 1946. Perioada interbelică. Caracostea / Blaga. 3. Momentul 1924. D. Caracostea. O. Densușeanu / M. Sadoveanu – Baltagul / I. Mușlea / Fântâna Miorița â–  1930. Ion Diaconu. Ținutul Vrancei / H. Sanielevici. 4. Momentul 1936. L. Blaga. â–  1941. G. Călinescu. Mit / V. Eftimiu â–  1946. C. Brăiloiu. La Mioritza C. Monografii și interpretări globale. 1950- 2000. Fochi / Eliade / ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru APARTENENȚĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 15 pentru APARTENENȚĂ.

NAȚIONALITATE

... NAȚIONALITÁTE , naționalități , s . f . 1. Apartenență a unei persoane la o anumită națiune ; cetățenie . 2. Totalitatea însușirilor specifice unei națiuni ; caracter național . 3. Apartenență

 

ȘTAMPILĂ

ȘTAMPÍLĂ , ștampile , s . f . 1. Instrument format dintr - o placă de cauciuc , de lemn sau de metal fixată pe un mâner , pe care sunt gravate un semn , o inscripție sau o emblemă , cu care se ștampilează acte , mărfuri , obiecte etc . 2. Semn , inscripție sau emblemă care se aplică pe un document pentru a - i da valabilitate , pe mărfuri sau pe corpul animalelor , pentru a le arăta proveniența sau apartenența etc . ; sigiliu . [ Var . : stampílă s .

 

ASEXUAT

... ASEXUÁT , - Ă , asexuați , - te , adj . ( Despre plante și animale ) Care nu are caractere de apartenență

 

ETNIC

ÉTNIC , - Ă , etnici , - ce , adj . Referitor la apartenența la un popor ; privitor la formele de cultură și de civilizație specifice unui

 

GENITIV

GENITÍV , genitive , s . n . ( Gram . ) Caz al declinării care indică dependența , apartenența , posesiunea și îndeplinește funcția de

 

INSIGNĂ

INSÍGNĂ , insigne , s . f . Mic obiect , de diverse forme , purtat pe piept sau la șapcă , la bască etc . și care indică , prin imagini simbolice sau indicații grafice , apartenența cuiva la o organizație , la un club

 

MACARONISM

... parodia și satiriza pedantismul moravurilor cavalerești într - un stil burlesc plin de cuvinte latine și latinizate ridicol . 2. Ansamblu de aspecte care caracterizează macaronismul . 3. Apartenență

 

MATRIARHAT

MATRIARHÁT s . n . Denumire a perioadei comunei primitive , caracterizată prin stabilirea apartenenței la gintă pe linia descendenței materne . [ Pr . : - tri -

 

MEU

MEU , MEA , mei , mele , pron . pos . , adj . pos . I. Pron . pos . ( Precedat de art . " al " , " a " , " ai " , " ale " ; înlocuiește numele obiectului posedat de vorbitor precum și numele vorbitorului ) A mea e cartea . II. Adj . pos . 1. ( Indică posesiunea ) Care aparține vorbitorului . Cartea mea e bună . 2. ( Indică dependența , legătura reciprocă de înrudire , de prietenie , de vecinătate etc . ) Tatăl meu este doctorul spitalului . 3. ( Indică apartenența ) Care ține de cel care vorbește ; care îi este propriu . Glasul meu . 4. ( Indică subiectul , autorul unei acțiuni ) Greșeala mea . 5. ( Indică obiectul direct sau indirect al unei acțiuni ) Mama grija mea o are . 6. Care constituie obiectul unei preocupări a

 

NOSTRU

... printr - o relație de proprietate cu vorbitorul și cu grupul din care face parte acesta . Casa noastră . 2. Care este legat printr - o relație de apartenență cu vorbitorul și cu grupul din care acesta face parte . Picioarele noastre . 3. Care este legat printr - o relație de dependență cu vorbitorul și cu ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...