Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru NECAZ
Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 83 pentru NECAZ.
... sau flacără care reprezintă un anumit semnal în navigația pe apă . II. Fig . 1. Entuziasm , avânt , înflăcărare . 2. Agilitate , vioiciune , neastâmpăr . 3. Durere , chin , jale , necaz
GREU , GREA , grei , grele , adj . , GREU , adv . , s . n . I. Adj . 1. Care apasă cu greutate asupra suprafeței pe care stă ; care are greutate ( mare ) ; care cântărește mult . Corp greu . 2. Care este împovărat , îngreuiat , încărcat . Sac greu . II. Adj . 1. ( Despre părți ale corpului ) Care pare că apasă ( din cauza oboselii , bolii , stării sufletești etc . ) . Are capul greu . 2. ( Despre alimente ) Care produce ușor indigestie ; care se asimilează cu greutate . 3. ( Despre mirosuri ) Care produce o senzație de neplăcere , de insuficiență respiratorie etc . ; ( despre aer ) care miroase rău ; încărcat ; p . ext . apăsător , copleșitor . 4. ( Despre noapte , ceață etc . ) Dens , compact . III. Adj . 1. Care se face cu greutate , care cere eforturi mari ; anevoios . Muncă grea . 2. ( Despre suferințe , necazuri , împrejurări etc . ) Care se suportă cu mari suferințe , cu mare greutate ; ( despre boli ) care aduce mari suferințe și se vindecă cu mare greutate sau nu se mai vindecă ; grav . IV. Adv . 1. Cu greutate ( mare ) , cu toată greutatea . S - a lăsat greu . 2. În mod dificil , anevoios , cu dificultate , cu trudă ; anevoie . Muncește greu . 3. Rău , grav , tare . E greu bolnavă . V. S . n . 1. Greutate , dificultate ; împrejurare dificilă ; impas . 2. Povară , sarcină ; p . ext . partea cea ...
HÂRȘÂÍ , hârșâi , vb . IV . 1. Intranz . A se freca de ceva , producând zgomot . 2. Refl . A se deprinde ( cu necazurile , cu nevoile ) ; a se hârsi . [ Var . : hârșií , hârjâí , hârșcâí vb . IV ] - Hârș + suf . -
HÂRSÍ , hârsesc , vb . IV . Refl . ( Reg . ) 1. A nu se îndura să cheltuiască ; a se zgârci , a se scumpi . 2. A se deprinde ( cu necazurile , cu nevoile ) ; a se hârșâi ( 2 ) . - Et .
... INVÍDIE , invidii , s . f . Sentiment egoist de părere de rău , de necaz
... LOVITÚRĂ , lovituri , s . f . 1. Atingere bruscă și puternică , izbitură ; ( concr . ) zgomot ( puternic ) cauzat de o asemenea izbitură . 2. Fig . Supărare , durere sufletească ; necaz ; neajuns . 3. ( Mil . ) Atac puternic executat asupra inamicului în scopul zdrobirii lui și al capturării armamentului său . 4. ( În sintagmele și expr . ) Lovitură de stat ...
MILÓS , - OÁSĂ , miloși , - oase , adj . 1. Plin de milă ^1 , sensibil față de necazurile sau de nenorocirile altuia ; blând , bun ; compătimitor , milostiv . 2. Care dă pomană ; binefăcător , darnic . - Milă ^1 + suf . -
MIZÉRIE , mizerii , s . f . 1. Stare de extremă sărăcie , situație nenorocită , vrednică de plâns . - Loc . adj . De mizerie = sărăcăcios ; sărac ; cu care nu se poate trăi . 2. Ceea ce provoacă neplăceri , greutăți , suferință , griji ,
... NĂCÁZ s . n . v . necaz
... 1. Senzație de greutate în respirație , care constituie simptomul mai multor boli ; sufocare , înecăciune ; spec . astmă . 2. Căldură mare , înăbușitoare ; caniculă , arșiță , zăpușeală . 3. Supărare , necaz
... NACAFÁ , nacafale , s . f . ( Înv . și reg . ) 1. Pretenție ; capriciu , toană . 2. Preocupare , pasiune . 3. Necaz