Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CUI?

 Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 53 pentru CUI?.

C?INE

... ce , acela care . Bine - a zis cine - a zis . . . 3. ( Nehotărât ) Fiecare , oricine , oricare . Zică cine ce va vrea . [ Gen . - dat . : cui

 

CAIA

... CAIÁ , caiele , s . f . Cui

 

COLȚ

COLȚ , colțuri , ( I , II 4 ) s . n . colți , ( II , III ) s . m . I. S . n . 1. Punct unde se întâlnesc muchiile unui obiect sau laturile unei figuri . 2. Porțiune dintr - un obiect sau dintr - un loc cuprinsă între extremitățile reunite ale laturilor lui . 3. Loc îndepărtat , retras , dosnic ; refugiu , ascunziș . II. S . m . 1. Dinte al animalelor ( p . ext . și al oamenilor ) , în special caninul . 2. Fiecare dintre vârfurile lungi și ascuțite ale greblei , furcii sau ale altor instrumente asemănătoare . 3. Fiecare dintre cuiele de fier pe care le aplică cineva pe talpa încălțămintei de iarnă ca să nu alunece pe gheață ; țintă . 4. Vârf ascuțit și proeminent de stâncă , de gheață etc . 5. Vârful plantelor , în special al ierbii , la începutul dezvoltării lor , când încolțesc . 6. Compus : colții - babei = plantă erbacee târâtoare cu frunze penate , cu flori galbene și cu fructe țepoase ( Tribulus terrestris ) . III. S . m . 1. Fiecare dintre tăieturile de formă aproximativ triunghiulară făcute pe marginea unei stofe ; dantelă împletită în această formă . 2. Șuviță de păr ondulată trasă pe frunte sau pe

 

COLȚAR

COLȚÁR , colțare , ( 1 , 2 , 3 , 4 , 5 ) s . n . , colțari , ( 6 ) s . m . 1. S . n . Poliță așezată în colțul dintre doi pereți ai unei camere ; dulăpior în formă de prismă triunghiulară , așezat într - un colț al camerei . 2. S . n . ( Reg . ) Sobă de cărămidă , cu coloane , instalată în colțul unei camere . 3. S . n . Piesă metalică sau din lemn , cu două aripi sau laturi așezate în unghi drept , utilizată la consolidarea și la protejarea unor îmbinări de colț . 4. S . n . Echer . 5. S . n . Calibru folosit la controlul înălțimii literelor tipografice . 6. S . m . Ramă metalică prevăzută cu cuie lungi și ascuțite , care se atașează la bocanci , cu ajutorul unor curele , pentru a împiedica alunecarea pe stânci , pe gheață , pe bușteni . - Colț + suf . -

 

COPIL

... CÓPIL^2 , copili , s . m . 1. Lăstar crescut de la baza tulpinii unei plante , din primul nod . 2. Cui de lemn sau de metal care se înfige în ochiul țâțânii , la stâlpul ușii sau al porții . COPÍL^1 , copii , s . m . 1. Băiat sau ...

 

CROȘETĂ

... o tijă prevăzută cu o lamă , cu ajutorul căreia se îndepărtează pământul rămas într - o formă de turnătorie . 3. Piesă de oțel de forma unui cui , cu un cap lățit prevăzut cu găuri , utilizat la solidarizarea îmbinărilor din lemn . 4. Paranteză dreaptă . 5. ( În arhitectura gotică , în forma croșet ) Ornament sculptat ...

 

CRUCE

CRÚCE , cruci , s . f . I. 1. Obiect format din două bucăți de lemn , de piatră , de metale prețioase etc . așezate perpendicular și simetric una peste alta și constituind simbolul credinței creștine . 2. Figură sau desen în formă de cruce ( I 1 ) , având diferite semnificații : într - o listă de nume de persoane arată că posesorul celui însemnat cu cruce a decedat ; înaintea unui cuvânt atestă vechimea mare a cuvântului respectiv ; în calendar marchează o zi de sărbătoare creștină ; peste un text indică semnul anulării etc . 3. Simbol al ritualului creștin , care constă dintr - un gest ( semnul crucii ) făcut cu degetele la frunte , la piept și , succesiv , la cei doi umeri . 4. Religia , confesiunea creștină : creștinism . 5. Termen care intră în componența numelui unor decorații , insigne etc . în formă de cruce ( I 1 ) . Crucea " Sfântul Gheorghe " . 6. Nume dat la diverse obiecte sau părți ale unor obiecte , dispuse în formă de cruce ( I 1 ) . 7. Piesă de oțel , fontă , beton etc . pentru legarea a două conducte în prelungire , din care se despart două orificii laterale perpendiculare . 8. Instrument de tortură în antichitate , pe care osânditul îl purta adesea în spinare până la locul de execuție ...

 

CUIER

... mobil sau fixat în perete , prevăzut cu mai multe cârlige sau brațe , de care se atârnă diverse obiecte și accesorii de îmbrăcăminte . [ Pr . : cu - ier ] - Cui

 

CUIUȚ

... CUIÚȚ , cuiuțe , s . n . ( Reg . ) Cuișor ( 1 ) . [ Pr . : cu - iuț ] - Cui

 

CUNEIFORM

... CUNEIFÓRM , - Ă , cuneiformi , - e , adj . Care este în formă de cui

 

DARAC

DARÁC , darace , s . n . 1. Unealtă de pieptănat și de scărmănat lâna , cânepa sau inul , formată dintr - un sistem de piepteni cu dinți mari de oțel , fixați pe un suport . 2. Mașină de lucru alcătuită din două piese cu suprafețe cilindrice concentrice și cu dinți în formă de cuie , folosită pentru scărmănatul lânii și al altor materiale textile . [ Var . : dărác s .

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>