Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CIRCULARĂ
Rezultatele 121 - 130 din aproximativ 169 pentru CIRCULARĂ.
RAMÉZĂ , rameze , s . f . Mașină pentru întinderea în lățime și uscarea țesăturilor , prin prinderea lor pe o ramă mobilă care trece printr - un spațiu de uscare în care circulă un curent de aer
... RECIRCULÁ , recírcul , vb . I . Tranz . A face să intre într - un proces de recirculare . - Re ^1 - + circula
REDÚTĂ , redute , s . f . 1. Mic fort de apărare , de formă poligonală , înconjurat de șanțuri , folosit în trecut pentru apărarea circulară . 2. ( Înv . ) Local public de petrecere cu muzică și
ROND , - Ă , ronduri , ( 1 , 2 , 3 ) s . n . , ronde , ( 4 ) adj . 1. S . n . Strat de flori , de obicei circular , ridicat deasupra nivelului terenului din jur . 2. S . n . Piațetă rotundă de unde pornesc mai multe artere de circulație , având adesea la mijloc o plantație de flori sau un monument . 3. S . n . Inspecție de noapte care se face la un post de pază militar pentru a controla santinelele ; p . ext . oamenii care fac această inspecție . 4. S . n . ( Cor . ) Mișcare circulară a piciorului , executată liber pe sol sau în aer . 5. Adj . ( În sintagmele ) Scriere ( sau literă ) rondă = fel de scriere cu litere rotunde , groase și drepte ; literă astfel scrisă . Peniță rondă = peniță specială cu vârful lat , cu care se pot scrie literele
RONDÉLĂ , rondele , s . f . 1. Piesă de metal , de lemn , de mase plastice etc . în formă de placă plată circulară , perforată sau neperforată , având uneori fețele profilate , cu întrebuințări diverse . 2. Porțiune din trunchiul unui arbore , de formă cilindrică , folosită pentru analiza structurii macroscopice a lemnului , pentru determinarea vârstei arborilor doborâți etc . [ Var . : rondeá s .
RONDÓU , rondouri , s . n . 1. Loc de formă circulară ( amenajat în grădină , în piețe , în localuri ) . 2. Manevră de întoarcere a unei nave , prin care aceasta își schimbă direcția de înaintare cu un unghi de
ROTOCÓL , - OÁLĂ , rotocoli , - oale , s . n . , adj . ( Pop . ) 1. S . n . Imagine , contur , figură sau corp în formă de disc , de cerc sau de inel . 2. S . n . Mișcare circulară ; rotire , învârtire . 3. Adj . Care are forma unui cerc ; rotund . [ Var . : rotogól , - oálă adj . , s . n . ] - Roată +
ROTÓNDĂ , rotonde , s . f . Sală mare , circulară , înglobată unei construcții , având acoperișul în formă de cupolă , folosită mai ales ca sală de expoziție , sală de sport
ROTUNJITÓR , rotunjitoare , s . n . Unealtă care servește la fasonarea , îndepărtarea sau netezirea pieselor cu secțiune circulară . - Rotunji + suf . -
RÓZĂ , roze , s . f . 1. Trandafir . 2. Șlefuire specială care se dă diamantului . 3. Fereastră circulară mare , cu vitralii , așezată pe fațada catedralelor gotice , deasupra porții de
ROZÉTĂ , rozete , s . f . 1. Mică plantă erbacee cu tulpina ramificată , cu frunze lunguiețe , cu flori galbene - aurii , plăcut mirositoare ; rezedă ( Reseda odorata ) . 2. Nasture de alamă pe care îl purtau , în trecut , la tunică și la cizme , ostașii din trupele de cavalerie de roșiori . 3. Motiv decorativ circular , având forma unui trandafir , care apare frecvent în arta populară românească . 4. ( Arhit . ) Fereastră circulară de mari dimensiuni , decorată cu vitralii și folosită mult la ornamentarea fațadelor catedralelor gotice ; rozasă . 5. ( Tehn . ) Armătură sau guler original al unei tije , care servește ca element de legătură , de suspensie sau de protecție . 6. Disc , în general de formă rotundă , care se aplică pe fața diferitelor elemente de construcție , pentru a masca sau pentru a decora anumite elemente . 7. Cusătura în formă de triunghi , executată manual cu fire de mătase , la deschizătura buzunarelor , servind ca întăritură sau pentru