Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru 2

 Rezultatele 11261 - 11270 din aproximativ 14398 pentru 2.

PROPRIU

... PRÓPRIU , - IE , proprii , adj . 1. Care aparține în mod exclusiv cuiva ; personal . 2

 

PROPTĂ

... PRÓPTĂ , propte , s . f . ( Reg . ) 1. Proptea . 2. ( În expr . ) A se pune proptă sau a sta în proptă cuiva = a se opune , a se ...

 

PROPTI

... IV . 1. Tranz . A pune o proptea ( sau mai multe ) unui gard , unui zid etc . ; a sprijini ceva cu o proptea . 2

 

PROPULSANT

... PROPULSÁNT , propulsanți , s . m . ( Tehn . ) 1. Propulsor . 2. Substanță în stare gazoasă sau de plasmă ejectată din motoarele cu reacție în sens opus direcției lor de mișcare și care le asigură forța de ...

 

PROPUNE

... PROPÚNE , propún , vb . III . 1. Tranz . A supune o părere , o soluție , un proiect etc . discuției și aprobării cuiva . 2. Tranz . A recomanda , a indica pe cineva pentru un post , într - un grad , într - o misiune etc . 3. Tranz . și refl ...

 

PROSCOMIDIE

... PROSCOMÍDIE , proscomidii , s . f . 1. Parte din slujba liturghiei în care preotul pregătește și sfințește pâinea și vinul pentru împărtășanie . 2

 

PROSCRIE

... III . Tranz . 1. ( În Roma antică ) A condamna la moarte ( pentru infracțiuni politice ) fără forme judiciare , publicând pe o listă numele celui osândit . 2. A lua măsuri represive ( privative de libertate ) împotriva cuiva , în special pentru motive politice ; a îndepărta în mod forțat o persoană ...

 

PROSCRIPȚIE

... f . 1. ( În Roma antică ) Punere în afară de lege sau osândire la moarte a cuiva , fără forme de judecată , pentru infracțiuni politice . 2

 

PROSCRIS

... PROSCRÍS , - Ă , proscriși , - se , adj . 1. ( Adesea substantivat ) Scos de sub apărarea legilor , izgonit din patrie ; exilat , surghiunit . 2

 

PROSECTOR

... PROSECTÓR , prosectori , s . m . ( Med . ) 1. Persoană specializată în efectuarea disecțiilor și a autopsiilor . 2

 

PROSLĂVI

... PROSLĂVÍ , proslăvesc , vb . IV . 1. Tranz . A ridica în slavă ; a slăvi , a preamări , a glorifica . 2. Refl . ( Înv . și reg . ) A se simți , a - i merge bine , a fi mulțumit , satisfăcut ; a se ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>