Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TÂRÂTOARE
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 48 pentru TÂRÂTOARE.
... COSTRÉI , costrei , s . m . Plantă erbacee din familia gramineelor , cu rizom târâtor
CUCURBITACÉE , cucurbitacee , s . f . ( La pl . ) Familie de plante erbacee dicotiledonate , cu tulpini târâtoare sau agățătoare , cu frunze mari , cu fructul cărnos având coaja tare ; ( și la sg . ) plantă care face parte din această
CÚRPEN , curpeni , s . m . 1. Mlădiță lungă și subțire a viței de vie sau a altei plante agățătoare , care se încolăcește sau se agață de alte plante , de araci etc . ; tulpina unor plante târâtoare ca dovleacul , pepenele etc . ; p . ext . ramură tânără și flexibilă . 2. Arbust cu tulpina subțire , agățătoare și ramificată , cu frunze compuse , cu flori mari , violete sau albe , în panicule ( Clematis
DEGET , degete , s . n . 1. Fiecare dintre prelungirile mobile , alcătuite din falange , cu care se sfârșește mâna sau talpa piciorului la om ori laba la unele animale . Îi dai un deget și - ți ia mâna toată . Sunt cinci degete la o mână și nu seamănă unul cu altul . 2. Compus : cinci - degete = plantă erbacee târâtoare , ale cărei frunze au cinci foliole ( Potentilla reptans ) . 3. Piesă componentă a aparatelor de tăiere la cositori , secerători , combine de cereale etc . , care separă și sprijină plantele în momentul tăierii . 4. Veche unitate de măsură pentru lungimi , având aproximativ lățimea unui deget ( 1 ) . [ Var . : ( pop . ) deșt . s .
DORITÓR , - OÁRE , doritori , - oare , adj . , s . f . 1. Adj . Care dorește să facă , să obțină ceva ; dornic de ceva . 2. S . f . Plantă erbacee târâtoare cu flori mici , albastre sau liliachii ( Veronica hederifolia ) . - Dori + suf . -
DRÉȚE , drețe , s . f . 1. Plantă acvatică subtropicală cu frunze mari , dințate și violacee pe partea inferioară , cu flori mari ( Nymphaea lotus thermalis ) . 2. Plantă erbacee târâtoare din familia primulaceelor , cu flori galbene solitare , folosită în medicina populară ( Lysimachia nummularia ) . - Et .
DROG ^2 subst . Numele a două plante : a ) arbust cu flori gălbui solitare , care crește prin locuri pietroase și aride ( Genista albida ) ; b ) plantă târâtoare din familia leguminoaselor , care crește prin pășuni montane ( Genista oligosperma ) . - Et . nec . DROG ^1 , droguri , s . n . 1. Substanță de origine vegetală , animală sau minerală care se întrebuințează la prepararea unor medicamente și ca stupefiant . 2. ( Fam . )
DUMINECEÁ , duminecele , s . f . Plantă erbacee târâtoare cu flori galbene ( Lysimachia nummularia ) . - Duminecă + suf . -
FECIORÍCĂ , feciorele , s . f . Mică plantă erbacee târâtoare , cu flori galbene - verzui ( Herniaria glabra ) . - Fecioară + suf . -
... Compus : fierea - pamântului = a ) plantă erbacee medicinală cu flori roșietice , rar albe , cu gust amar ( Erythraea centaurium ) ; b ) plantă erbacee inferioară , cu talul târâtor , având pe partea inferioară rudimente de frunză ( Marchantia polymorpha ) ; fiere - de - urs = numele a doi arbuști tropicali și mediteraneeni din care se extrage ...
... IÉDERĂ , iedere , s . f . Specie de arbust târâtor