Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FOLOSUL
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 65 pentru FOLOSUL.
... AVANTÁJ , avantaje , s . n . 1. Folos mai mare pe care îl obține cineva ( în raport cu altul ) . 2. Favoare , privilegiu de care se bucură cineva sau ceva . 3. Superioritate ( a ...
BEILÍC , beilicuri , s . n . 1. Casă în care erau găzduiți beii și alți trimiși oficiali ai Porții otomane în țările românești . 2. Vânzare forțată de oi în țările românești , făcută în favoarea sultanului la prețuri fixate de turci ; dijmă ( în oi ) . 3. Muncă efectuată gratuit în folosul unui bei sau al feudalilor
... BENEFICIÁ , beneficiez , vb . I . 1. Intranz . A trage folos
... BENEFICIÁR , - Ă , beneficiari , - e , s . m . și f . Persoană , colectivitate sau instituție care are folos
... BENEFÍCIU , beneficii , s . n . Câștig , profit sau folos
... cu oricine . 3. Deplin , în întregime , complet . E cherchelit bine . II. S . n . sg . 1. Ceea ce este util , favorabil , prielnic , ceea ce aduce un folos cuiva . 2. Ceea ce corespunde cu morala , ceea ce este recomandabil din punct de vedere etic . 3. ( Fil . ; art . ) Obiectul moralei ca știință . 4. ( Adjectival ...
BOIERÉSC , - EÁSCĂ , boierești , adj . , s . n . 1. Adj . Care aparține boierilor , privitor la boieri . 2. S . n . Obligație a țăranilor dependenți de a executa munci agricole în folosul stăpânului de pământ . - Boier + suf . -
... al patrimoniului unei persoane , care poate consta dintr - un lucru ( bun corporal ) sau dintr - un drept ( bun incorporal ) . 4. Calitate , virtute . 5. ( Rar ) Rezultat , rod , folos
... CÂȘTIGÁT , - Ă , câștigați , - te , adj . 1. Care a fost obținut de cineva . 2. ( Despre oameni ) Care s - a ales cu un folos
... I. Conj . 1. ( Introduce propoziții temporale ) În timpul în care . . . , atâta timp , până când . . . Se poartă frumos cu mine cât știe că - i sunt de folos . 2. ( Introduce propoziții modale sau atributive ) În măsura , în gradul în care . . . Venea cât putea mai repede . 3. ( Înv . și pop . ; introduce propoziții consecutive ) Încât ...
CLÁCĂ , clăci , s . f . 1. Formă caracteristică a rentei feudale , constând din munca gratuită pe care țăranul , fără pământ , era obligat să o presteze în folosul stăpânului de moșie . 2. Muncă colectivă benevolă prestată de țărani pentru a se ajuta unii pe alții și care adesea este însoțită ori urmată de o mică petrecere , de glume , povestiri