|
||
Vezi și:BENEFICIERE,
PROFITA,
ABONAT,
BURSIER,
CESIONAR,
EMBATIC,
LEGATAR,
MAJOR,
MORGANATICĂ,
NEABONAT
... Mai multe din DEX...
BENEFICIA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. BENEFICIÁ, beneficiez, vb. I. 1. Intranz. A trage folos; a profita, a avea un câștig de pe urma cuiva sau din ceva. [Pr.: -ci-a] - Din fr. bénéficier.Sursa : DEX '98 BENEFICIÁ vb. 1. v. câștiga. 2. a se bucura, a se folosi, a profita. (\~ de ajutorul cuiva, de câteva zile libere etc.)Sursa : sinonime beneficiá vb. (sil. -ci-a), ind. prez. 1 sg. beneficiéz, 3 sg. și pl. beneficiáză, 1 pl. beneficiém (sil. -ci-em); conj. prez. 3 sg. și pl. beneficiéze; ger. beneficiínd (sil. -ci-ind)Sursa : ortografic A BENEFICI//Á \~éz intranz. A se folosi, având un beneficiu; a se bucura. \~ de un tratament medical. [Sil. -fi-ci-a] /Sursa : NODEX BENEFICIÁ vb. intr. a avea un beneficiu, a trage un folos. (< fr. bénéficier)Sursa : neoficial BENEFICIÁ vb. I. intr. A avea un beneficiu, a trage un folos din ceva sau de la cineva, a profita. [Pron. -ci-a. / < fr. bénéficier].Sursa : neologisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru BENEFICIARezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru BENEFICIA. Garabet Ibrăileanu - Evoluția literară și structura socială Garabet Ibrăileanu - Evoluţia literară şi structura socială Evoluția literară și structura socială de Garabet Ibrăileanu Într-un articol din năurmăî-rul trecut, am încercat să arăt dependența strânsă a literaturii române de realitățile naționale. Această dependență am ilustrat-o prin diferite considerații asupra naturii influențelor străine, care au fecundat spiritul național și au înlesnit apariția și dezvoltarea literaturii române. Dar această teză se poate dovedi și prin alte fapte din istoria literaturii noastre. Să ne oprim asupra unuia din cele mai concludente: evoluția deosebită a literaturii naționale în Moldova, Muntenia și Ardeal. I Mai întâi, deosebirea dintre Ardeal și cele două "Principate". În prima epocă a literaturii noastre beletristice, Moldova și Muntenia au o literatură scrisă de boieri (Conachi, Văcăreștii, Momuleanu, om de casă boierească; pe atunci, numai boierii se puteau cultiva), o poezie lirică influențată de literatura franceză și de cea grecească nouă. În Ardeal însă, în același timp, apare o literatură epică și didactică, cu caracter popular, scrisă de intelectuali ieșiți din popor (acolo poporul a avut putința să se cultive mai devreme), rămași legați de popor, căci în Ardeal nu existau clase superioare naționale, care să absoarbă și ... Paul Zarifopol - Poezia românească în epoca lui Asachi și Eliade Paul Zarifopol - Poezia românească în epoca lui Asachi şi Eliade Poezia românească în epoca lui Asachi și Eliade de Paul Zarifopol Simțul nostru literar actual ne face să gustăm unele versuri din Psaltirea lui Dosoftei nu numai în savoarea lor de trecut depărtat; ci găsim în ele și o frumusețe directă: arhaismul lor e în acord cu sentimentul nostru viu al trecutului. Din contră: poezia de la sfârșitul veacului XVIII și începutul veacului trecut, de la Văcărești prin Cârlova și Hrisoverghi, până la Asachi și Eliade Rădulescu, ne insuflă, în definitiv, o atitudine dezaprobatoare. Pentru gustul cititorului de astăzi, acele încercări poetice sunt valori mai mult său mai puțin degradate, și nu simplu învechite. În mare parte, acea poezie ne apare, cum atât de exact spune dl profesor Densusianu despre Văcărești ca poezie lăutărească. În adevăr pentru noi acea literatură a căzut în bună parte la nivel suburban. În ea noi nu aflăm parfum de arhaism, ci aer de semicultură. Însă, desigur, au rămas din acea epocă versuri în care se învederează o poezie nouă, o poezie în continuitate vie cu poezia de astăzi. În asemenea margini putem recunoaște în acea literatură începuturile poeziei noastre moderne. E ... Garabet Ibrăileanu - Adela Adela de Garabet Ibrăileanu (Fragmente din jurnalul lui Emil Codrescu) (iulie-august 189...) Bălțătești!... O improvizare de bâlci, pe șoseaua care vine de la Piatra, trece prin mijlocul satului, strâmbă, șerpuind printre râpi, și se duce la Târgu-Neamțului, înconjurată de singurătăți. Lume multă, care vrea să petreacă și nu știe cum. Doamnele, ostentativ fără treabă, umblă în rochii de casă și cu capul gol... Domnii, cu jambiere și șepci impermeabile, trec la poștă, peste drum de hotel, înarmați cu alpenstock -uri, strânse energic în pumn la nivelul bărbiilor înțepenite și importante. Peisaj meschin. O colină întinsă, tristă, pătată de câțiva arbori schilozi, ascunde munții dinspre apus. Nici o ,,cunoștință". Sistem infailibil: în genere, atitudini nesociabile; în specie, evitarea parcului. Pe drumul, inevitabil, din ,,centru" -- cufundat în lectura unui ziar. (Am un număr din Voința națională încă din București.) Plictis odihnitor. Lectură plăcută, reconfortantă: cataloagele câtorva librării străine și un dicționar portativ, cărțile de căpătâi care, împreună cu Diogen Laerțiul, repertoriu de cancanuri și idei antice (amintit adesea de Coco Dimitrescu în ,,prelegerile" lui nocturne de la Cosman și găsit din întâmplare la un anticar), alcătuiesc biblioteca mea estivală. Cataloagele -- pentru momentele de lirism intelectual. Unele ... Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul și Francmasoneria Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul şi Francmasoneria Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul și Francmasoneria de Nicolae Paulescu publicată în 1913 Cuprins 1 SPITALUL [1] 1.1 I. Ce este un medic? 1.2 II Dar, ce este un bolnav? 1.3 III Ce este un spital? 1.4 Dar ce este Caritatea? 1.5 LEGISLAȚII RELIGIOASE 2 CORANUL 2.1 I. - Patima de proprietate 2.2 II. - Patima de dominație 2.3 III. - Legea iubirii 3 TALMUDUL 3.1 I. - Patima de proprietate 3.1.1 1. - Cămătăria 3.1.2 2. - Frauda 3.1.3 3. - Jurământul fals 3.2 II - Patima de dominație 3.3 III - Legea iubirii 3.4 Omorurile rituale 4 CAHALUL 4.1 ORGANIZAȚIA STATULUI JIDOVESC 4.1.1 A) CAHALUL ELEMENTAR 4.1.1.1 I. - Școlile talmudice 4.1.1.2 II. – Proprietate 4.1.1.3 III. – Dominație 4.1.2 B) CAHALELE SUPERIOARE 4.1.3 EFECTELE CAHALELOR TALMUDICE 4.1.3.1 AUSTRO-UNGARIA 4.1.3.2 BUCOVINA 4.1.3.3 GALIȚIA 4.1.3.4 UNGARIA 4.1.3.5 AUSTRIA 4.1.3.6 FRANȚA 4.1.3.7 ALGERIA 4. ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru BENEFICIARezultatele 1 - 10 din aproximativ 19 pentru BENEFICIA. ... BENEFICIÉRE , beneficieri , s . f . Faptul de a beneficia . [ Pr . : - ci - e - ] - V. beneficia ... PROFITÁ , profít , vb . I . Intranz . A avea un profit , a beneficia ; a folosi prilejul , ocazia pentru a beneficia ABONÁT , - Ă , abonați , - te , s . m . și f . , adj . ( Persoană ) care beneficiază de un abonament . V. BURSIÉR^2 , - Ă , bursieri , - e , adj . Care ține de bursă 2 , privitor la bursă . [ Pr . : - si - er ] BURSIÉR^1 , - Ă , bursieri , - e , s . m . și f . Elev sau student care beneficiază de o bursă ^1 . [ Pr . : - si - CESIONÁR , - Ă , cesionari , - e , s . m . și f . Persoană care beneficiază de un contract de cesiune , căreia i se transferă de la altcineva un bun sau un drept . [ Pr . : - si - ... EMBATÍC , embaticuri , s . n . Formă de arendare a unei proprietăți pe termen foarte lung , în intervalul căruia arendașul beneficia LEGATÁR , - Ă , legatari , - e , s . m . și f . Persoană care beneficiază de un legat ^ ... MAJÓR , - Ă , majori , - e , adj . 1. ( Despre oameni ) Care a împlinit vârsta legală pentru a putea beneficia prin lege de drepturi civile și politice depline . 2. Foarte important , principal . 3. ( Înv . ; Mil . ; în sintagmele ) Sergent major v . sergent . Plutonier major ( și substantivat ... MORGANÁTICĂ , morganatice , adj . Căsătorie morganatică ( În sintagmele ) = căsătorie între un bărbat dintr - o familie domnitoare și o femeie de rang social inferior . Soție morganatică = soție care a contractat o căsătorie morganatică și care nu beneficiază de toate drepturile acordate NEABONÁT , - Ă , neabonați , - te , adj . Care nu beneficiază de un abonament . [ Pr . : ne - a - ] - Ne + abonat ( după fr . non - Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |