|
|
||
|
Cuvântul ZBENGUIALA nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: ZBENGUIALĂ Vezi și:BĂLĂCEALĂ, ZBÂNȚUIRE, ZBÂNȚUIT, ZBENG, ZBENGUIALĂ, ZBENGUIRE, ZBENGUIT, ZBURDĂ ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului ZBENGUIALA: ZBENGUIALĂ.
ZBENGUIALA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. ZBENGUIÁLĂ, zbenguieli, s.f. Faptul de a se zbengui; zbenguire, zburdălnicie; zbânțuială, hârjoneală; zbenguit^1. - Zbengui + suf. -eală.Sursa : DEX '98 ZBENGUIÁLĂ s. 1. v. hârjoneală. 2. v. joacă.Sursa : sinonime zbenguiálă s. f., g.-d. art. zbenguiélii; pl. zbenguiéliSursa : ortografic ZBENGUIÁLĂ zbenguiéli f. 1) Caracter zbanghiu; zburdălnicie; neastâmpăr; zbânțuială. 2) Joacă voioasă, însoțită de multă mișcare; zburdălnicie; zbânțuială. /a se zbengui + suf. \~ealăSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ZBENGUIALARezultatele 1 - 2 din aproximativ 2 pentru ZBENGUIALA. Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Fata moșului Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Fata moşului Fata moșului de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Copiii cutreierau voioși via părăginită. Un șir, ținându-se cu amândouă mâinile de mijloc, se încolăcea, strigând de frică să nu-i înhațe "mama-gaia". Fetele începuseră "de-a ulciorul". — Cum dai ulciorul? — Cum îl vezi, cu ochii verzi, ș-o lingură de păsat, să nu zacă de vărsat. Sub castani, oamenii stau de vorbă. Numai moș Doroftei judecă cel din urmă clondir și-l stoarce, picătură cu picătură. — Așa să se scurgă ochii fetelor după mine. — Ei, aș! ți-ai trăit traiul, ți-ai păpat mălaiul, zise una dintre femei. Mai bine ne-ai spune câte ceva, da mai altfel, nu ca nea Tămădueanu. — Hai să spunem ghicitori, zise Doroftei, începând a cânta, legănând capul, cam fără voie, aci pe-un umăr, aci pe celalt. Și lumea se grăbi a-i da de nimic ghicitorile lui. — Bulgăraș de aur, joacă pe piele de taur? — Soarele. — Nuia vâjâia, ocolii țara cu ea? — Gândul. — Șervet vărgat, pe Dunăre aruncat? — Șarpele. — Minți, moțato! — Curcubeul. — Ei, așa, așa mai merge. — ... Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul I) Volumul II →→ Am pornit cu stângul în lume, ca și în război. La demobilizare, acolo, în dosul magaziilor gării, pe câmpul presărat cu mese și cu soldați beți de fericirea vieții recâștigate, pe toți i-am auzit: "Băgați de seamă, când vă veți vedea cu libretul în mână, să porniți cu dreptul!" Dar eu știu că oricât m-am muncit cu gândul, acum un an, să mișc întâi dreptul, când s-o da semnalul de plecare, spre front, din obișnuință militărească - deși acum nu mai răcneau porunci scurte ca la paradă și nimeni nu se uita cu ce pas o ia omul spre moarte -, am mișcat stângul. Și iată-mă c-am ajuns prin atâtea ploi de foc, cu picioarele și cu mâinile zdravene, cu pieptul neîngăurit, tocmai aici, în această zi sfințită a liberării de orice pericol. Iar astăzi e zi de marți și dacă toți oamenii dimprejurul meu se fac a uita c-au să pornească înapoi pe drumul vieții, cu tot dreptul mișcat întâi, într-o zi atât de nefastă, eu mă simt din cale-afară de ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ZBENGUIALARezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru ZBENGUIALA. ... BĂLĂCEÁLĂ , bălăceli , s . f . Joacă , zbenguială ... ZBÂNȚUÍRE , zbânțuiri , s . f . Acțiunea de a se zbânțui și rezultatul ei ; zbenguială ... ZBÂNȚUÍT^2 , - Ă , zbânțuiți , - te , adj . Care se zbânțuie ; neastâmpărat . - V. zbânțui . ZBÂNȚUÍT^1 s . n . Zbânțuire ; zbenguială ... ZBENG , zbenguri , s . n . Zburdălnicie , zbenguială ZBENGUIÁLĂ , zbenguieli , s . f . Faptul de a se zbengui ; zbenguire , zburdălnicie ; zbânțuială , hârjoneală ; zbenguit ^1 . - Zbengui + suf . - ... ZBENGUÍRE , zbenguiri , s . f . Acțiunea de a se zbengui și rezultatul ei ; zbenguială ... ZBENGUÍT^2 , - Ă , zbenguiți , - te , adj . Zburdalnic ; neastâmpărat . - V. zbengui . ZBENGUÍT^1 s . n . Zbenguială ... ZBÚRDĂ s . f . Zburdare ; joacă voioasă ; zbenguială |
||