|
|
||
|
Vezi și forma bază: STILIZA Vezi și:STILIZA, STILIZARE, ARABESC, FLEURON, PALMETĂ, PERIA, STILIZATOR, TIARĂ ... Mai multe din DEX...STILIZAT - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. STILIZÁT, -Ă, stilizați, -te, adj. 1. (Despre texte) Care a fost supus unei revizii pentru a căpăta un aspect mai corect, mai îngrijit. 2. (Despre motive ornamentale, desene etc.) Realizat în linii simplificate după un model din natură; (despre obiecte) schematizat într-o formă adecvată, în vederea obținerii unui efect decorativ, ornamental. ** (Despre producții populare) Prelucrat într-o creație personală, prin păstrarea elementelor originare esențiale. - V. stiliza.Sursa : DEX '98 STILIZÁT adj. 1. cizelat, (fig.) șlefuit. (O traducere \~.) 2. esențializat. (Motiv popular \~.)Sursa : sinonime stilizát adj. m., pl. stilizáți; f. sg. stilizátă, pl. stilizáteSursa : ortografic STILIZÁT, -Ă adj. 1. (Despre un text) Definitivat din punctul de vedere al stilului. 2. (Despre motive ornamentale) Realizat în linii simplificate după un model din natură. ** (Despre producții populare) Prelucrat într-o creație personală. [< stiliza].Sursa : neologisme STILIZÁT, -Ă adj. 1. (despre un text) definitivat din punctul de vedere al stilului. 2. (despre motive ornamentale) realizat în linii simplificate după un model din natură; schematizat într-o formă adecvată, în vederea obținerii unui efect decorativ. * (despre producții populare) prelucrat într-o creație personală. (< stiliza)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru STILIZATRezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru STILIZAT. Garabet Ibrăileanu - Spiritul creator Garabet Ibrăileanu - Spiritul creator Spiritul creator de Garabet Ibrăileanu 1. A fi adevărat poet însemnează a simți. Simțirea se produce prin impresiuni din lume. Lumea azi e plină de nenorociri, impresiunile vor fi dară dezgustătoare. Ceea ce va simți poetul va fi trist. Așadar, tonul scrierilor unui adevărat poet va fi trist. 2. Dacă un geniu își aruncă cugetarea cu două veacuri, de pildă, mai înainte de cugetarea veacului său, atunci la orice moment un geniu își aruncă cugetarea cu două veacuri înainte, așa că, după o trecere de două veacuri, cugetarea geniului e aruncată peste alte două veacuri și tot așa mai departe. 3. A spune că un scriitor are mult de spus e tot una cu a spune că e sincer . Sinceritatea , aceasta e însușirea cea mai mare și mai simpatică a unui scriitor, când are și altele. N-am să uit niciodată cum caracterizează Taine pe Alfred de Musset: ,, C'etait plus qu'un poÄ�te, c'etait un homme ". 4. ...a scrie este a avea deprinderea de a grupa elementele psihice în jurul ideii sau tendinței dominante (tema, subiectul), ... Garabet Ibrăileanu - De dragoste Garabet Ibrăileanu - De dragoste De dragoste de Garabet Ibrăileanu 1. Amor adevărat e acela la care ia parte și imaginația și inima. Amorul, lipsit de una din aceste două părți, e o stare bolnavă a individului. 2. Ceea ce se numește imaginație în amor e partea estetică a acestuia; ceea ce se zice inimă, e partea lui senzuală. 3. Ce este dragostea? Și anume dragostea pentru un individ, nu dragostea de oameni în general? Este un fel de afinitate între doi oameni. Dacă este o afinitate între doi oameni, atunci, firește, trebuie să fie o afinitate între toate chipurile de a fi ale acestor doi oameni. Un om ni se prezintă nouă sub mai multe aspecte: ca trup, ca simțire, ca minte. Așadar, afinitatea dintre doi oameni, ca să fie completă, trebuie să fie din aceste trei puncte de vedere: trebuie să fie afinitate fizică, ca să zic așa, adică fiecăruia dintre cei doi să-i placă celălalt ca fizic, să-i placă fața așa cum este ea, cu gura, nasul, ochii etc., trebuie să fie afinitate de simțire, adică să simtă bucurie și întristare cam în aceleași împrejurări, trebuie să fie afinitate ... Paul Zarifopol - Introduceri la ediția critică I.L. Caragiale, opere Paul Zarifopol - Introduceri la ediţia critică I.L. Caragiale, opere Introducere [1] de Paul Zarifopol "Sunt vechi, domnilor" era vorba favorită a lui Caragiale, când se certa cu prietenii pentru idei, pentru idei de artă mai cu seamă. Părerea populară atribuie artiștilor ca atare un conservatism din naștere. Nu interesează aici să verificăm principiul acestei generalizări curente, ci numai întrucât acea coincidență e, în anume caz, evidentă, să căutăm a preciza condițiile în care ea se arată acolo. Caragiale avea un spirit de o rară mobilitate; prefacerea simpatiilor lui intelectuale în antipatii era fenomen cronic, de care prietenii lui toți erau deprinși a se amuza. Totuși, e adevărat că simpatia lui pentru ceea ce e vechi, în artă cel puțin, era oarecum sistematică. Cred că acest conservatism ferm, care izbucnea numaidecât în dispreț agresiv pentru orice i se părea abatere obraznică și proastă de la adevărurile bine hotărâte, era, probabil, mai întâi un semn firesc al energiei unui talent care se simțea sigur pe ce apucase odată să știe și refuza cu superbă îndârjire orice i se părea măcar o umbră de obiecție la cele hotărâte ca bune și învățate ca atare. Era poate ... Garabet Ibrăileanu - Adela Adela de Garabet Ibrăileanu (Fragmente din jurnalul lui Emil Codrescu) (iulie-august 189...) Bălțătești!... O improvizare de bâlci, pe șoseaua care vine de la Piatra, trece prin mijlocul satului, strâmbă, șerpuind printre râpi, și se duce la Târgu-Neamțului, înconjurată de singurătăți. Lume multă, care vrea să petreacă și nu știe cum. Doamnele, ostentativ fără treabă, umblă în rochii de casă și cu capul gol... Domnii, cu jambiere și șepci impermeabile, trec la poștă, peste drum de hotel, înarmați cu alpenstock -uri, strânse energic în pumn la nivelul bărbiilor înțepenite și importante. Peisaj meschin. O colină întinsă, tristă, pătată de câțiva arbori schilozi, ascunde munții dinspre apus. Nici o ,,cunoștință". Sistem infailibil: în genere, atitudini nesociabile; în specie, evitarea parcului. Pe drumul, inevitabil, din ,,centru" -- cufundat în lectura unui ziar. (Am un număr din Voința națională încă din București.) Plictis odihnitor. Lectură plăcută, reconfortantă: cataloagele câtorva librării străine și un dicționar portativ, cărțile de căpătâi care, împreună cu Diogen Laerțiul, repertoriu de cancanuri și idei antice (amintit adesea de Coco Dimitrescu în ,,prelegerile" lui nocturne de la Cosman și găsit din întâmplare la un anticar), alcătuiesc biblioteca mea estivală. Cataloagele -- pentru momentele de lirism intelectual. Unele ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru STILIZATRezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru STILIZAT. STILIZÁ , stilizez , vb . I . Tranz . 1. A da unui text o formă mai corectă , mai îngrijită . 2. ( În artele plastice ) A reproduce un obiect din natură în linii simplificate , esențiale , în scop ... STILIZÁRE , stilizări , s . f . Acțiunea de a stiliza și rezultatul ei . - V. stiliza ARABÉSC , arabescuri , s . n . 1. Ornament specific decorației arabe , care constă din combinații de linii și de motive geometrice sau din combinări de motive reprezentând plante ( stilizate ) . 2. Ornament muzical ; p . ext . scurtă combinație muzicală cu caracter grațios și avântat . 3. Una dintre figurile baletului clasic ( inspirată din dansul FLEURÓN , fleuroni , s . m . Ornament sculptat , în formă de floare sau de frunză stilizată , folosit mai ales în arhitectura gotică . [ Pr . : fle - PALMÉTĂ , palmete , s . f . Motiv ornamental reprezentând o frunză de palmier sau de acant ... raghilă pentru a - l curăța de câlți , de impurități ; a scărmăna , a pieptăna . 3. Tranz . Fig . A stiliza , a îndrepta , a îmbunătăți o lucrare literară , științifică etc . 4. Tranz . Fig . ( Fam . ) A bate , a lovi ... ... STILIZATÓR , - OÁRE , stilizatori , - oare , s . m . și f . Persoană specializată în stilizarea textelor . - Stiliza TIÁRĂ , tiare , s . f . 1. Coroană purtată de către regii vechilor perși și de către conducătorii altor popoare orientale . 2. Mitră papală formată din trei coroane suprapuse , decorate cu flori de crin stilizate . [ Pr . : ti - |
||