|
|
||
|
Vezi și forma bază: RUTINA Vezi și:RUTINA, RUTINAT, RUTINAR, PRACTICĂ, PRAXIS, RUTINIER ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului RUTINĂ: RUTINA.
RUTINĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. RUTÍNĂ^1 s.f. Capacitate câștigată printr-o practică îndelungată; (depr.) obișnuință de a acționa sau de a gândi totdeauna în același fel. ** Totalitatea obișnuințelor sau a prejudecăților considerate ca fiind un obstacol în calea noului, a creației sau a progresului. - Din fr. routine.Sursa : DEX '98 RUTÍNĂ^2 s.f. Substanță chimică naturală, care se găsește în florile, în frunzele și în tulpinile multor plante, folosită în medicină. - Din fr. rutine.Sursa : DEX '98 RUTÍNĂ s. v. experiență.Sursa : sinonime rutínă (obișnuință, substanță chimică) s. f., g.-d. art. rutíneiSursa : ortografic RUTÍN//Ă^1 \~e f. 1) depr. Obișnuință de a gândi și a acționa în mod mecanic. 2) rar Abilitate obținută printr-o practică îndelungată. [G.-D. rutinei] /Sursa : NODEX RUTÍNĂ^2 f. Substanță chimică extrasă din florile, frunzele și tulpina unor plante, întrebuințată în medicină. /Sursa : NODEX RUTÍNĂ^1 s.f. 1. Obicei, operație repetată zilnic sau periodic. ** Operație efectuată de un calculator electronic. 2. Deprindere de a lucra mecanic, mereu în același fel. ** (Depr.) Respectare prea servilă a unor reguli și deprinderi învechite. V. manierism. / < fr. routine].Sursa : neologisme RUTÍNĂ^2 s.f. Substanță chimică de origine vegetală, folosită în farmacie ca diuretic, antihemoragic etc. [< fr. rutine].Sursa : neologisme RUTÍNĂ^1 s. f. 1. capacitate, îndemânare câștigată printr-o practică îndelungată. * (depr.) deprindere de a lucra, de a gândi mecanic, mereu în același fel; respectare prea servilă a unor reguli și deprinderi învechite. 2. (inform.) set de instrucțiuni din ansamblul unui program de prelucrare a datelor, la servirea mai multor programe, când operațiile sunt comune; (sub)program de folosință curentă sau repetitiv, care asigură o funcție bine definită. (< fr., engl. routine)Sursa : neoficial RUTÍNĂ^2 s. f. substanță chimică de origine vegetală în farmacie ca diuretic, antihemoragic etc. (< fr. rutine)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru RUTINĂRezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru RUTINĂ. Cincinat Pavelescu - Epilog (Pavelescu) Cincinat Pavelescu - Epilog (Pavelescu) Epilog de Cincinat Pavelescu Poeților O, să găsești o formă nouă! Să scapi de veșnica rutină, Cum florile renasc din rouă, Din visul tău să-nchegi lumină! Să ieși din căile banale, Să nu tot gemi p-o coardă spartă, Să zbori cu aripile tale Spre idealuri noi de artă! Să n-arunci strofa ca o haină Pe vorba goală, gândul șters, Și lacrima ce-ți pică-n taină Să fie rima la un Ion Luca Caragiale - Pomada fermecată ... social. Astfel, am împăcat, într-un chip ingenios, reputația rețetei mele infalibile [sic], care trebuie de acuma să fie o religiune, cu reaua deprindere și rutina îndărătnică a societății vechi: orice religiune proaspătă trebuie, la apariția sa, să fie politicoasă și să știe face oarecari concesiuni vechilor credințe ruinate ... Panait Cerna - Floare și genune Panait Cerna - Floare şi genune Floare și genune de Panait Cerna Alături de genuni răsai, o, floare, Și pari a fericirilor icoană... Ce mână te-a sădit, încrezătoare, Pe margini de prăpastie dușmană? Din adâncime, Ielele-ți cântară Chemări ispititoare, ca-n povești... Și râd fermecător – și cântă iară... Tu le asculți, senino, și-nflorești. Asupra ta, prin neguri și furtună Al morții duh adese a trecut Ce farmece te-au ocrotit, ce scut, De n-a putut nici el să te răpună? Ca un răspuns al lumii pământesti La zâmbetul de stele al tăriei, Tu te ridici din lumea vijeliei, Privești văzduhul, cerul – și-nflorești... O, floarea mea! Cu tremur și uimire Salut avântul tău spre fericire. De unde l-ai desprins, din ce lumină, Surâsul dulce, plutitor în vânt? Cum ai putut rămâne tu senină, Nesocotind prăpastia vecină, Ce pentru muritori ar fi mormânt? Noi, de la rob la purtătorul stemei, Trăim mânați în veci de dor aprins; Dar cea mai slabă fâlfâire-a vremei Ne zbate facla vieții pân’la stins... ...Noi alergăm, zburăm spre-o rază sfântă, Pe care-am vrea s-o ... Paul Zarifopol - O biografie, în sfârșit Paul Zarifopol - O biografie, în sfârşit O biografie, în sfârșit de Paul Zarifopol G. Călinescu: Viața lui Mihai Eminescu De câțiva ani biografia e înnămolită în o situație delicată. Oamenilor cu spirit delicat, adică, ea li se arată în primejdie de a deveni o specie literară inferioară. Cu puterea deosebită pe care le-o dă momentul de față, romanul prost și melodrama felurit deghizată au tras biografia în jos, spre treapta și teapa lor grosolan falsă și de gust mitocănos. Fusese lungă vreme modă serioasă printre literați și artiști, chiar de bună calitate, să disprețuiască batjocoritor pe erudiți și metoda lor în întregime; acum, în zilele noastre, acest dispreț a fost pedepsit, ironic, prin invazia biografiilor romanțate. Pare, orișicum, că a pregăti meticulos un memoriu pentru a fixa data nașterii unui om considerabil, zămislirea unei opere, vicisitudinile unui capitol sau ale unei strofe este o întrebuințare mai demnă a puterilor mintale, mai isteață, și în care e loc și pentru bunul-gust, pentru tactul și finețea istorică, decât a petici discursuri sau scrisori, a îngăla dialoguri de dragoste pe seama poeților, artiștilor sau personajelor politice ... Paul Zarifopol - Recreația criticului Paul Zarifopol - Recreaţia criticului Recreația criticului [1] de Paul Zarifopol Întâi: ce îl obosește mai rău pe critic? Vorba banală. Graiul, firește, încearcă a fi când algebră, când muzică, când evocare de viziuni sau alte diferențieri ale pipăitului originar, ale cărui înfiorări vibrează ascuns în toate simțurile. Dar acestea sunt excese minunate. În curs obișnuit, graiul este imperativ sec. Cei ce n-au talentul graiului, și se fac scriitori adică, nu se pricep decât să agrementeze acel imperativ sec, anonim și uniform, prin construcții de analogii pe care le cred, ei, plastice sau poetice. Prin această aplicare dinadins, neputincioșii graiului devin tații fecunzi ai banalității. Însă acei ce au talentul graiului net pronunțat scriu, de exemplu, așa: Noaptea era rece ca o casă nouă. Cu această împăcare de mine rămâneam dus cu gândul pe uscatul care se dovedea încet ochilor mei de o culoare cenușie. Un fel de leșie secată, pe fața căreia cineva curățase de curând broaște țestoase. Numai că rictusul lucra tot mai adânc în colțul gurii, iar exuberanța animală tot mai stinsă îi lăsa un chip care, mai mult decât cu un faun beat, semăna cu profesorul universitar dl Drăghiescu. Lisandru își citea în ... Paul Zarifopol - Despre ideologia lui Eminescu Paul Zarifopol - Despre ideologia lui Eminescu Despre ideologia lui Eminescu [1] de Paul Zarifopol Se acumulează, în sfârșit, studiile asupra operei lui Eminescu. Dl Cezar Papacostea cercetează urmele de filozofie antică; dl Murărașu, naționalismul; Cora Valescu, pesimismul; Iuliu Iura, mitul; iar acum în urmă, G. Călinescu, în primul volum consacrat Operei lui Eminescu, expune și examinează filozofia teoretică și practică a acestuia. Până se va scrie un referat amănunțit despre Eminescu. După ultimele publicații dăm aci câteva însemnări din lectura acestei din urmă, ca una ce tratează în cadru larg gândirea totală a părintelui literaturii noastre moderne. Cu scrisul său agreabil popular, Schopenhauer s-a interpus între Kant și mulțimea amatorilor de filozofie. Zeci de ani au mers așa lucrurile printre literații europeni cu ambiție de filozofie; sumedenie dintre aceștia au trăit și au scris în convingerea că mijlocul eminent pentru a cunoaște filozofia lui Kant este răsfoirea lui Schopenhauer. Doar acesta însuși se afirmă cu abilă naivitate ca porte-voix autentic al celui ce întemeiase idealismul critic. Firește, această modă dogmatică a trecut și pe la noi; și la noi s-a zis: Kant, adică Schopenhauer. ... Paul Zarifopol - Popi Popi [1] de Paul Zarifopol 42 de grade la umbră cer de sticlă sinilie lumină cruntă pe ziduri și pe ulițe albe obraze și brațe măslinii și ochi atât de negri încât irisul se confundă cu pupila cu priviri continuu intense ce obosesc ca spectacolul unui braț dureros de încordat praf de marmură peste tot dar peste toate: politică. Politica e mai tare chiar decât flirtul cu romanțe, ce formează, cum s-ar fi zis altădată, subiectul povestirii domnului Teodor Scorțescu. Popi amuzant nume, de copil sau de păpușă. În perfectă armonie cu bisilabul acesta infantil, este nasul lui Popi nas naiv, puțin ridicat; nas pueril, de nevinovată ștrengărie. Popi s-ar rezuma, pare că, în desenul acestui nas simpatic de nespus, dacă n-am ști-o întreagă, în toată drăgălășenia de baby încântător. Priveam picioarele mici ale lui Popi, refugiate lânga peretele vagonului, se vede cu scopul de a demonstra atenienilor lipsa oricărei intimități cu vecinul lor. Piciorul, ușor cambrat, se termina printr-un genunchi rotund ca un măr domnesc, dezgolit de rochia scurtă. Coapsele ample, arcuite cu grații de liră, contrastau cu umerii mici care dădeau o impresie neașteptată de fragilitate. Ajunge ... Nicolae Filimon - Nenorocirile unui slujnicar sau gentilomii de mahala Nicolae Filimon - Nenorocirile unui slujnicar sau gentilomii de mahala Nenorocirile unui slujnicar sau gentilomii de mahala de Nicolae Filimon Cuprins 1 Capitolul I - Slujnicăria 2 Capitolul II - Mitică Rîmătorian 3 Capitolul III - Cafeneaua din pasagiu 4 Capitolul IV - Rezi 5 Capitolul V - Trădarea 6 Capitolul VI - Tortura cu nuiele și cărămizi 7 Capitolul VII - Lupul își schimbă părul, iar nu obiceiul 8 Post-scriptum Capitolul I - Slujnicăria Pînă a nu începe povestirea tristelor întîmplări ale eroului acestei nuvele, credem de datorie a noastră indispensabilă a esplica lectorilor noștri ce înțelegem prin slujnicar și slujnicărie; căci daca zicem slujnicar, cată să zicem și slujnicărie, precum militar — militărie, cizmar — cizmărie și altele mai multe ce se termină prin ar și rie. Slujnicăria este o societate secretă ca a francmasonilor, carbonarilor și sansimonienilor [1], este o plantă exotică și detestabilă, a căria naștere și întindere în țara noastră o datorăm sărăciei vicioase și marei lipse de cultură morală a unei părți din junimea noastră. Ca societate secretă, slujnicăria are maeștrii ei, lojile, venditele, prozeliții și chiar cinismul ei [2]. Deosebirea este numai că doctrinele acestei societăți tind foarte ... Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul și Francmasoneria ... orice medic e daÂtor s-o cunoască. Ceea ce vă aduc eu sunt ideile personale ale unui om de geniu care, neÂmulțumit cu rutina și cu obscuriÂtățile clasicismului medical, a clădit medicinei, piatră cu piatră, un palat măreț, cu ferestre largi și lumiÂnoase, în care ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru RUTINĂRezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru RUTINĂ. RUTINÁ , rutinez , vb . I . Refl . A capăta RUTINÁT , - Ă , rutinați , - te , adj . Cu experiență ; priceput , dibaci . - Rutină ^1 + suf . - RUTINÁR , - Ă , rutinari , - e , adj . , s . m . și f . 1. Adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care lucrează numai prin rutină ^1 ; rutinier . 2. Adj . ( Rar ) Șablonizat . - Rutină + suf . - ar . Cf . fr . % PRÁCTICĂ , practici , s . f . 1. Practicare , p . ext . deprindere , obicei , rutină . 2. Activitate a oamenilor îndreptată spre crearea condițiilor necesare existenței societății , în primul rând spre producerea și crearea bunurilor materiale și a valorilor culturale ; metodă , procedeu aplicat și verificat efectiv . 3. Exercitare a unei profesiuni , a unei discipline , profesare a unei științe , a unei arte . 4. Aplicare și verificare efectivă a cunoștințelor teoretice dobândite într - un domeniu oarecare . Practică pedagogică . 5. ( Mai ales la pl . ) Ceremonie , manifestare exterioară de PRÁXIS s . n . ( Înv . ) 1. Pricepere dobândită printr - o practică îndelungată ; experiență , rutină . 2. Act , document . 3. Obicei , datină . [ Var . : práxă s . RUTINIÉR , - Ă , rutinieri , - e , adj . , s . m . și f . 1. Adj . ( Franțuzism ) Șablonizat . 2. S . m . și f . Persoană care lucrează numai prin rutină ^1 , sclav al automatismului . [ Pr . : - ni - |
||