|
|
||
|
Cuvântul RUDE nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: RUDĂ Vezi și:ALIANȚĂ, ÎNRUDI, NEPOTISM, RUDĂ, RUDIȘOARĂ, VITREG, ÎNCUSCRI, ÎNDOLIERE, ÎNRUDIT, ȘOGOR, AFIN ... Mai multe din DEX...RUDE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. RÚDĂ^1, rude, s.f. 1. Persoană care face parte din aceeași familie cu alte persoane, unite între ele prin legături de sânge sau prin alianță; rudenie (2), rubedenie. * Expr. A avea rude la Ierusalim = a avea persoane influente care îți acordă protecție; a avea proptele. Pe rudă (și) pe sâmânță = a) pe toți, fără excepție, până la unul; b) peste tot. ** Familie, neam, viță. 2. (Pop.) Soi, sămânță de animale sau de plante. * Loc. adj. De rudă = de prăsilă, de reproducție. Berbec de rudă. - Din bg. roda.Sursa : DEX '98 RÚDĂ^2, rude, s.f. (Reg.) 1. Prăjină, par, drug. 2. Oiște, proțap. - Din magh. rud, scr. ruda.Sursa : DEX '98 RÚDĂ s. v. băț, categorie, clasă, coadă, culme, drug, familie, fel, gen, generație, minereu, neam, nuia, oiște, par, popor, populație, prăjină, proțap, seminție, soi, specie, speță, tip, vargă, varietate, viță.Sursa : sinonime RÚDĂ s. neam, rubedenie, rudenie, (înv. și reg.) nemotenie, (reg.) nat, nemenie, nemet, nemușug, (Mold.) cimotie. (Are câteva \~ foarte apropiate.)Sursa : sinonime rúdă (persoană, obiect) s. f., g.-d. art. rúdei; pl. rúdeSursa : ortografic RÚD//Ă \~e f. Fiecare dintre persoanele care se află în legături de rudenie, privite în raport una față de alta; neam. * (A avea) \~e la Ierusalim a fi în relații bune cu persoane care pot face protecție; a avea proptele. [G.-D. rudei] /< bulg. rodaSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru RUDERezultatele 1 - 10 din aproximativ 147 pentru RUDE. Cincinat Pavelescu - Unei rude ... Pavelescu - Unei rude Unei rude de Cincinat Pavelescu poet, epigramist și matelot Nu-i epigrama ta fără valoare, Vibrează chiar în ea ceva subtil; Ca rudă Vasile Alecsandri - Decât ruda și vecinul Vasile Alecsandri - Decât ruda şi vecinul Decât ruda și vecinul, Lelițo, leliță, Mult mai bine cu străinul, Lelițo, leliță. Ruda că te necăjește Și vecinul te vorbește. Iar străinul te ajută Și face dragoste mută. Decât un tată ș-o mumă, Să te certe pentru-o glumă, Mai bine c-un bărbățel, Dacă-i blând și tinerel, Că-ți spune două, trei glume Cum îți e mai drag pe lume Și-ți așează-o pernioară Pe prispă serile-afară. Decât un bărbat urât, Mai bine-un străin iubit, Cât șezi cu el împreună Nu te-nduri de vorbă bună. Fie noaptea cât de mare, Că tot mică ți se pare. Trece-n grab', ca o nălucă, Ziua-n brațe-i te Ion Heliade Rădulescu - Fata lui Chiriac ... Ion Heliade Rădulescu - Fata lui Chiriac Fata lui Chiriac de Ion Heliade Rădulescu Aveam o rudă, și acea rudă avea un vecin, pe care îl chema Chiriac. Acel Chiriac avea o fată tânără și cam frumușică, ca toate fetele tinere ce nu sunt urâte ... Anton Pann - Tăcerea e ca mierea Anton Pann - Tăcerea e ca mierea Tăcerea e ca mierea de Anton Pann 0 muiere rea, limbută, Otrăvită, netăcută, Nu înceta cu certatul, Tot își judeca bărbatul. El iar cu firea neghioabă De bătăi o făcea toabă. Așa ea ce să gîndește, Într-o zi nu zăbovește, Merge la o vrăjitoare, Vestită fermecătoare, Să roagă cu bună plată Să-i facă să nu o bată. Baba, fiind pricepută, Cunoscu ca e limbută, Și îi zise : -Fii în pace, Eu cererea-ți o voi face, Numai, draga mamii fată, Du-mi-te în tîrg îndată, Și vreme fără a pierde, Cumpără un ulcior verde. Apoi mîine des de noapte, Fără vorbe, fără șoapte, Mergi la fîntînă tăcută Și ia apa nencepută, Care iar tăcînd în tine, S-o aduci aici la mine, Ca s-o pui seara la stele Cu descîntecele mele. Așa femeia să duse Și toate-n faptă le puse. Luă ulcior, luă apă, Tocma ziua cînd să crapă, Îl duse la vrăjitoare Și ea îl puse la soare. Stătu pînă dimmeață, Cu astupuș de verdeață. Muierea cea îngrijată Veni la ulcior îndată. Baba cum o văzu-l scoase Cu niște vorbe șoptoase, Zicînd : -Dragă, iată- ... Alexei Mateevici - Obiceiurile și rânduielile nunții la moldovenii basarabeni Alexei Mateevici - Obiceiurile şi rânduielile nunţii la moldovenii basarabeni Obiceiurile și rânduielile nunții la moldovenii basarabeni de Alexei Mateevici Nunta în viața țăranului nostru moldovean este una din cele mai vesele petreceri. De aceea, când vine toamna, vremea nunților, aproape toți sătenii iau parte la ele. Țăranul a înțeles foarte bine însemnătatea nunții pentru om și a înconjurat-o cu obiceiuri și rânduieli frumoase, care au înțelesul lor adânc. Aceste obiceiuri se schimbă după locuri, dar cele mai de seamă rămân aceleași pretutindeni (peste tot locul). Iată-le cele mai însemnate. Cuprins 1 Logodna 2 Răspunsul 3 Nunta 4 Masa cea mare 5 Îndulcitul tinerilor 6 Facerea căei Logodna Flăcăul care s-a pornit mire vine la o casă și face întrebări despre fată, cum este ea, câtă zestre are și altele. Apoi, împreună cu starostele, se duce la fata cu care vrea să se căsătorească. Dac-au intrat în casă, fata se duce de se împodobește și, venind, sărută mâna la toți cei bătrâni, iar cu flăcăul dă mâna. Cineva din bătrâni îi scoate pe dânsa și pe mire în tindă, și ei acolo mai vorbesc. Dacă se plac unul la altul, ... Dimitrie Anghel - Moartea babacului Dimitrie Anghel - Moartea babacului Moartea babacului de Dimitrie Anghel Publicată în Minerva , III, 945, 5 aug. 1911, p. 2. Sever e aspectul morții. Crepul de doliu face pată, mărginește lumina și întunecă. Noapte și zi, întuneric și lumină, neîmbinate lucruri, eternă vrăjmășie. Și cu toate aceste, funerara urzeală de umbră, neagra îmbrăcăminte ce intră în casă o dată cu moartea nu poate învinge de multe ori ridiculul vieții care lasă urme, nu poate alunga ironia ce se așază la căpătîiul postumului, nu e în stare să biruiască zîmbetul de veselie ce-l resimți in fața anumitor aspecte ale naturei, căci natura, în felul ei, nu e nici tristă, nici veselă, ci așa cum o vede (sic) ochii noștri în anumite momente. Cu aceste gînduri părăseam o casă unde apusese o viață, sătulă de a sălășlui o sută de ani în aceeași închisoare de lut. A muri nu e a rămînea cu ochii mari deschiși în infinit, așteptînd mîna pioasă ce-ți va închide pleoapele reci peste înmărmuritele globuri. Sufletul moare înaintea ochilor. Sub povara anilor mulți, cu vremea, el renunță și devine ca o oglindă moartă în care nu se mai ... Ion Luca Caragiale - Lanțul slăbiciunilor ... dacă obții de la el pentru elevul Mitică Georgescu din clasa IV liceul X... la latină nota 7, fără de care, băiatul, care mi-e rudă de aproape, rămâne și anul acesta repetent, ceea ce ar fi o mare nenorocire pentru familia lui - o familie dintre cele mai bune - și pentru ... rogi pentru vreo loază de elev de-ai mei. - Nu e loază, Costică; e un băiat dintr-o familie dintre cele mai bune: mi-e rudă. - Cine știe ce leneș, ce dobitoc! - Nu-i adevărat, dragă Costică; este un băiat prea cumsecade... Să nu mă lași!... Viu la tine sigur că ... Ion Luca Caragiale - Poveste de contrabandă ... A, acasă... Și doamna a fost la Bruxelles? — Da, domnule. — O călătorie de plăcere, desigur... — Da, am fost la o rudă... — A! la o rudă... Și n-ați profitat de ocazie să cumpărați ceva dantele?... Sunt foarte ieftine și de o calitate superioară celor franțuzești... E peste putință să cumpărați ... Mihail Kogălniceanu - Nou chip de a face curte Mihail Kogălniceanu - Nou chip de a face curte Nou chip de a face curte de Mihail Kogălniceanu O siecle! Ă©tait-ce donc la l'oeuvre Que ton bras s'Ă©tait imposĂ©?... Ta hache entame et secoue Le monument des vieilles moeurs EDOUARD TURQUETY Nou? Da ce-i astăzi nou sub soare? Nu sunt toate trecute? Nu sunt toate vechi? Nu-i cinstea veche, încât n-o mai găsești pe pământ? Nu-i patriotismul vechi, încât de-abia îi mai afli numele în gura procleților? Nu sunt, în sfârșit, vechi, paragine de vechi, toate virtuțile și toate vițiurile, pân' și moda? Ș-apoi mai ai încă pretenție să ne arăți ceva nou, și încă ce? Un nou chip de a face curte! Asta este, zău, o mare obrăznicie din partea-ți, când știi că, în veacul ist de aur, noi am învechit toate chipurile de a face și de a răsface curte. Ei bine! cu toate aceste, chipul meu este nou, pentru că este nevinovat; și că, pentru oamenii civilizați ca dumneavoastră, numai nevinovăția a mai rămas încă un lucru nou, nevăzut, neauzit. Câteodată ți se ... ... fără înțeles. Pe conul Nicu îl duseră la groapă, ținându-se cu toții mai în urmă, închinându-se mereu. La îngropare nu venise nici o rudă. Adică ce rudă era: un moș, frate mai mic al conului Iordache. Toată averea i se cuvenea lui acuma, dar, fie din nepăsare, căci era el bogat și ... Ștefan Octavian Iosif - Epigramatice (Iosif) Ştefan Octavian Iosif - Epigramatice (Iosif) Epigramatice de Ștefan Octavian Iosif Publicate în Adevărul ilustrat , 15 iulie 1896 După Lessing Amăgire Obraznică, cu sînii goi, Cu un cățel pe braț, Sta Lote... Cîți n-au tresărit Rîvnind-o cu neasț ! Privind spre ea pe gînduri dus, M-apropiai încet... "Hai ! și-ăsta-i prins", își zise ea, Și-mi rîse-n nas, șiret. Decît, rămînă între noi, S-a înșelat amar, Privisem la cățelul ei: Un soi de cîine rar. Curios ! Îmi pare foarte curios — Zicea Păcală unei rude-a sale — Că numai oamenii bogați Au cele mai multe Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru RUDERezultatele 1 - 10 din aproximativ 35 pentru RUDE. ... în anumite împrejurări , în special în caz de război ori al unui atac îndreptat de alte state împotriva unuia dintre statele aliate . 2. ( În sintagma ) Rudă prin alianță = persoană devenită , prin contractarea unei căsătorii , rudă ... ÎNRUDÍ , înrudesc , vb . IV . Refl . recipr . 1. A fi sau a deveni rudă cu cineva ; a se înnemuri . 2. Fig . A avea caractere ( esențiale ) comune cu cineva sau cu ceva . - În + rudă NEPOTÍSM s . n . Faptul de a uza de autoritatea sau de influența personală în favoarea rudelor sau a prietenilor ; promovare prin protecția rudelor și a prietenilor RÚDĂ^2 , rude , s . f . ( Reg . ) 1. Prăjină , par , drug . 2. Oiște , proțap . RÚDĂ^1 , rude , s . f . 1. Persoană care face parte din aceeași familie cu alte persoane , unite între ele prin legături de sânge sau prin alianță ; rudenie ( 2 ) , rubedenie . 2. ( Pop . ) Soi , sămânță de animale sau de ... RUDIȘOÁRĂ , rudișoare , s . f . Diminutiv al lui rudă ^1 . - Rudă ... VÍTREG , - Ă , vitregi , - ge , adj . 1. ( Despre copii sau părinți , determinând natura rudeniei lor reciproce ) Care nu este rudă de sânge , care a devenit rudă ... ÎNCUSCRÍ , încuscresc , vb . IV . Refl . recipr . A se face cuscru cu cineva ; p . ext . a fi sau a deveni rudă ÎNDOLIÉRE , îndolieri , s . f . ( Rar ) Durere adâncă pricinuită de moartea unei rude , a unei ființe iubite . [ Pr . : - li - e - ] - V. ... ÎNRUDÍT , - Ă , înrudiți , - te , adj . 1. Care este sau a devenit rudă ... ȘÓGOR , șogori , s . m . ( Reg . ) Cumnat ; p . gener . rudă ... AFÍN^2 , - Ă , afini , - e , s . m . și f . ( Jur . ) Rudă prin alianță . ÁFIN^1 , afini , s . m . Arbust scund , foarte ramificat , cu frunze oval - alungite , cu flori de culoare roz - deschis și cu fructe comestibile ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||