|
|
||
Vezi și:ÎNNOIRE,
ANAGENEZĂ,
KALIPATRON,
MEDULOTRANSFUZIE,
PLANARIE,
REGENERATOR,
SEMINCER
... Mai multe din DEX...
REGENERARE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. REGENERÁRE, regenerări, s.f. Acțiunea de a (se) regenera și rezultatul ei. - V. regenera.Sursa : DEX '98 REGENERÁRE s. 1. (BIOL.) creștere, refacere, regenerescență, (înv.) regenerație. (Proces de \~ a unui organ.) 2. creștere, refacere. (\~ unei unghii căzute.) 3. (BIOL.) (înv.) preânnoială, preânnoire. (\~ sângelui.) 4. (înv.) regenerație, (fig.) înnoire. (\~ naturii.)Sursa : sinonime regeneráre s. f. generareSursa : ortografic REGENERÁRE s.f. Acțiunea de a (se) regenera și rezultatul ei; regenerație. ** (Fig.) Refacere, înnoire. [< regenera].Sursa : neologisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru REGENERARERezultatele 1 - 10 din aproximativ 18 pentru REGENERARE. Paul Zarifopol - Despre ideologia lui Eminescu Paul Zarifopol - Despre ideologia lui Eminescu Despre ideologia lui Eminescu [1] de Paul Zarifopol Se acumulează, în sfârșit, studiile asupra operei lui Eminescu. Dl Cezar Papacostea cercetează urmele de filozofie antică; dl Murărașu, naționalismul; Cora Valescu, pesimismul; Iuliu Iura, mitul; iar acum în urmă, G. Călinescu, în primul volum consacrat Operei lui Eminescu, expune și examinează filozofia teoretică și practică a acestuia. Până se va scrie un referat amănunțit despre Eminescu. După ultimele publicații dăm aci câteva însemnări din lectura acestei din urmă, ca una ce tratează în cadru larg gândirea totală a părintelui literaturii noastre moderne. Cu scrisul său agreabil popular, Schopenhauer s-a interpus între Kant și mulțimea amatorilor de filozofie. Zeci de ani au mers așa lucrurile printre literații europeni cu ambiție de filozofie; sumedenie dintre aceștia au trăit și au scris în convingerea că mijlocul eminent pentru a cunoaște filozofia lui Kant este răsfoirea lui Schopenhauer. Doar acesta însuși se afirmă cu abilă naivitate ca porte-voix autentic al celui ce întemeiase idealismul critic. Firește, această modă dogmatică a trecut și pe la noi; și la noi s-a zis: Kant, adică Schopenhauer. ... Petruț Pârvescu - Câmpia cu numere - Prima zi ... peșterii duhnite (pentru scrijelirea pereților fratre nu ajung toate cuvintele astea obosite) câmpia (ne dăm cu părerea) poate ar trebui câteva milenii lăsată pârloagă (pentru regenerare n-ajung toate excrementele lumii) să disecăm să nivelăm să implantăm firicele de aer în plămânii de gumă ai planetei băiete încă un rând că ... Vasile Alecsandri - Suvenire din 1855 Vasile Alecsandri - Suvenire din 1855 Suvenire din 1855 de Vasile Alecsandri Lui Ion Ghica Amice, În cumplitele catastrofe de la Sedan și de la Metz, doi oameni nenorociți, mareșalul Bazaine și generalul Wimpfen, au avut trista misie de a subsemna cu numele lor cele mai colosale capitulații din istoria militară a lumii. Acești doi capi de oaste, dintre care unul, mareșalul Bazaine, implicat într-un proces celebru, a fost condamnat la degradare și la închisoare pe viață, am avut ocaziune de a-i cunoaște la Crâm, în niște împrejurări ce-mi place a-mi reaminti, căci ele se raportează la un timp de glorie pentru imperiul Franței, un timp de mari evenimente politice care au produs regenerarea patriei noastre. Iată notele ce găsesc în jurnalul meu de călătorii. Ți le trimit în toată simplitatea lor, astfel cum ele au fost scrise sub impresiile diverse ce am simțit în primblarea mea printre ruinele orașului Sevastopol și pe țărmurile Crâmului ocupate de către armatele aliate în anul 1855. 25 noiembr. Pe Marea Neagră Gigantica expediție a puterilor de la Apus în contra colosului de la Nord și faptele săvârșite ... Ioan Slavici - Barbaria modernă Ioan Slavici - Barbaria modernă Barbaria modernă de Ioan Slavici Ioan Slavici, “Barbaria modernă,â€� în Apărarea Națională III (1902), nr. 79 (9 Aprilie), p. 1. Cultura în întrĂ©ga lume organică scĂ³te la iveală caracterele genului și reduce din ce în ce maÄ mult însușirile indi[vi]duale, care nu sunt, la urma urmelor, de cât anomaliÄ resultate din o desvoltare defectuĂ³să, decÄ niște degenerărÄ în cel mai propriÅ înțeles al cuvântului. Cu cât maÄ intensivă e dar cultura, cu atât maÄ vîrtos ne regenerăm și noÄ Ă³meniÄ, ca atât maÄ puțin ne deosebim uniÄ de alțiÄ, cu atât maÄ ușor ne înțelegem și maÄ mult ne iubim între noÄ, cu atât maÄ covîrșitor e în noÄ simțÄ•mĂȘntul, că sîntem cu toțiÄ acela-șÄ om întrupat în fel de fel de chipurÄ și că durerile unuia sînt ale tuturora și bucuriile tuturora sînt ale fie-căruia. Resultatul etic al cultureÄ moderne e acest simțÄ•mĂȘnt, care în practica viețiÄ se dă pe față ca purtare de grijă a tuturorapentru binele fie-căruia. Sînt însă atât plante, cât și animale, pe care le socotim incultivabile, fiind-că sînt atât de degenerate în cât ... Garabet Ibrăileanu - Evoluția literară și structura socială ... cea ardeleană, pentru că în Regat s-au întâmplat fenomene mari (concretizate în criza cea mare de la 1900), care au determinat o mișcare de regenerare prin întoarcerea către cei de jos. Din acest fapt au rezultat câteva sentimente noi: interes pentru viața concretă a țărănimii, dorința de a ... Titu Maiorescu - Din experiență Titu Maiorescu - Din experienţă Din experiență de Titu Maiorescu Publicat în „Almanahul societății academice «România Jună»â€� din Viena (1888) De mult s-a zis, și s-a zis cu drept cuvânt, că lucrurile simple sunt cele mai grele de priceput și de primit; și această veche maximă rămâne din nefericire aplicabilă și în starea actuală a așa-numitei culturi, pe când, din contră, adevărata cultură nu va fi mai bine întemeiată decât în proporția restrângerii acelei maxime, adică atunci când lucrurile simple vor fi din ce în ce mai ușor înțelese și mai îndeobște primite. Confuzia ce domnește ast[...]n atâtea discuții publice și private de cel mai mare interes, confuzia, d. e., în politică, în educația tinerimii, în etică, în relațiile sociale, provine din starea înapoiată în care se află încă toate științele numite „biologice“, îndeosebi psihologia. Nu e vorbă, de învâțat se învață întruna psihologie (sau „știința sufletului“) în școalele publice; ea este chiar introdusă în licee, necum la universități. Dar ceea ce ni se dă aici drept știință este în cea mai mare parte o frazeologie lipsită de folos practic și în multe ... Ion Luca Caragiale - Articole despre teatru Ion Luca Caragiale - Articole despre teatru Articole despre teatru de Ion Luca Caragiale Cuprins 1 Teatrul italian [1] 2 Teatrul romînesc [4] 3 “Ruy Blasâ€� [10] 4 Teatrul romînesc [14] 5 Note Teatrul italian [1] Doi sergenÈ›i este, credem, piesa în care talentele comandorului Ernesto Rossi găsesc cea mai bună ocazie spre a se dezvolta È™i a ni se pune în vedere. Pentru aceea măestul a ales această piesă la reprezentaÈ›ia dată în beneficiul său. Cele dintîi două acte sunt a admirabilă gradaÈ›iune de efecte [2] ; sublim de la început pînă la sfîrÈ™it, jocul maestrului, la încheiare, ajunge la culme È™i ne răpeÈ™te minÈ›ile. Mai presus decît momentul în care Luigi se repede în mare, ca trecînd înot să-È™i facă datoria È™i să moară, mai presus decît acest moment nu e decît entuziasmul publicului. Cununile cad la picioarele marelui actor, întregul public se rădică, teatrul se cutremură sub bravele [3] pline de căldură; deodată, însă, de sus, din galerie, începe a cădea un pohoi de bucăÈ›i de hîrtie asupra oamenilor din parter. Ce-o mai fi ... Titu Maiorescu - În contra direcției de astăzi în cultura română Titu Maiorescu - În contra direcţiei de astăzi în cultura română În contra direcției de astăzi în cultura română de Titu Maiorescu 1868 Convorbirile literare au publicat un șir de cercetări critice asupra lucrărilor mai însemnate prin care s-a caracterizat cultura română în timpul din urmă, asupra poeziei de salon și poeziei populare, asupra etimologismului d-lui Cipariu și Lepturalului d-lui Pumnul, asupra dreptului public al românilor după școala Barnuțiu și asupra limbei române în jurnalele din Austria. Aceste critice nu au rămas fără răspuns; însă toate răspunsurile, după obiceiul introdus la noi, erau pline de personalități, așa încât, din respect pentru publicitate, au trebuit să fie trecute sub tăcere. Căci ce are a face în asemenea discuții persoana scriitorului! O excepție se poate admite numai în privința ultimului răspuns al Transilvaniei, fiindcă unele observări din el dau ocazie de a caracteriza întreaga cultură română din ziua de astăzi și, prin urmare, merită să fie relevate. Afară de aceasta, Transilvania este organul public al Asociațiunii pentru literatura și cultura poporului român, redactat de din cei mai cunoscuți bărbați ai noștri, de d. Bariț, și, întrucât reprezintă astfel floarea dezvoltării intelectuale din Ardeal, ... Vasile Alecsandri - Nicolae Bălcescu în Moldova ... să dea rândul copiilor, mai cu seamă că în o asemenea concedare generoasă, ei gustau măgulirea unei mândrii puternice, mândria părintească! Astfel lucrarea sublimă de regenerare, întreprinsă de un mic număr de apostoli ai civilizației, găsi de la început un mare ajutor în dragostea mamelor, în părtinirea entuziastă a surorilor ... Alecu Russo - Iașii și locuitorii lui în 1840 ... schimbat fața Iașilor, introducând alte vederi, alte idei și un alt fel de a privi lucrurile. Ca în orice țară pe cale de regenerare, sunt la noi două principii care stau în luptă, o luptă înăbușită, însă uriașă și necontenită, între bătrân și tânăr, între obiceiul căzut și veșted ... Garabet Ibrăileanu - Caracterul specific național în literatura română Garabet Ibrăileanu - Caracterul specific naţional în literatura română Caracterul specific național în literatura română de Garabet Ibrăileanu Spuneam într-un articol de acum câteva luni că literatura din Moldova a fost mai preocupată de realitățile naționale decât cea din Muntenia. Voim să întărim și să completăm această constatare prin câteva considerații noi. Mai întâi, credem că particularitatea aceasta este cauza pentru care proza a fost cultivată mai mult în Moldova decât în Muntenia. Proza de observație, care redă realitatea prin descriere, narație și reprezentare, a apărut în Moldova, începând cu Negruzzi. Înainte de epoca Eminescu, Moldova se exprimă mai ales în proză, poezia fiind reprezentată aproape numai prin Alecsandri, care e însă un mai bogat și un mai serios prozator; pe când în Muntenia găsim o legiune de poeți -- Eliade, Cârlova, Boliac, Rosetti, Bolintineanu, Crețeanu, Depărățeanu, Sihleanu, Nicoleanu etc. --, proza fiind reprezentată numai prin romanele nule ale lui Bolintineanu, prin Ciocoii vechi și noi, important ca document, dar secundar ca artă, și prin scrierile lui Odobescu, importante ca artă, însă neînsemnate ca "documente omenești". Dar mai bine să înșirăm pe scriitori, fără să mai ținem seamă de epoci. (Vom cita pe cei mai ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru REGENERARERezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru REGENERARE. ... ÎNNOÍRE , înnoiri , s . f . Acțiunea de a ( se ) înnoi și rezultatul ei ; refacere , reparare ; fig . transformare , prefacere ; regenerare ... ANAGENÉZĂ s . f . Regenerare KALIPATRÓN , kalipatroane , s . n . Cutie de tablă umplută cu hidroxid de potasiu și încorporată în masca de protecție , care servește la regenerarea aerului ( prin reținerea bioxidului de carbon și a apei ) și care este folosită în mine . [ Sil . - MEDULOTRANSFÚZIE , medulotransfuzii , s . f . Transfuzie cu măduvă osoasă , efectuată pentru regenerarea acesteia la bolnavii cu boală de iradiere , anemie gravă ... PLANÁRIE , planarii , s . f . Gen de vierme platelmint , cu corpul oval - alungit , lung de 1 - 2 cm , și cu mare putere de regenerare REGENERATÓR , - OÁRE , regeneratori , - oare , adj . , s . n . 1. Adj . Care regenerează ; înnoitor . 2. S . n . Sistem tehnic care servește la regenerarea unui material SEMINCÉR , seminceri , s . m . 1. Arbore dintr - o pădure lăsat la tăierea pădurii pentru sămânță în vederea regenerării naturale a suprafeței din jur ; plante lăsate neculese o dată cu restul recoltei pentru a servi ca plante de sămânță . 2. Lot dintr - o cultură agricolă destinat producerii semințelor pentru asigurarea materialului necesar însămânțărilor . 3. Știulete de porumb nedezghiocat păstrat pentru sămânță . - Sămânță + suf . - |
||