|
|
||
Vezi și:PSIHIC,
BLENDĂ,
CUNOAȘTERE,
ECOU,
EU,
GÂNDIRE,
HELIOGRAF,
IMAGINE,
MEDITAȚIE,
NATURISM
... Mai multe din DEX...
REFLECTARE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. REFLECTÁRE, reflectări, s.f. Acțiunea de a (se) reflecta și rezultatul ei. ** Categorie a gnoseologiei materialist-dialectice, care se referă la esența raportului dintre subiect și obiect, dintre conștiință și lumea exterioară. - V. reflecta.Sursa : DEX '98 REFLECTÁRE s. 1. v. reflexie. 2. v. oglindire. 3. (concr.) imagine. (\~ cuiva într-o oglindă.) 4. înfățișare, oglindire, reprezentare. (\~ realității în artă.) 5. v. proiecție. 6. v. cugetare.Sursa : sinonime reflectáre s. f. (sil. -flec-), g.-d. art. reflectării; pl. reflectăriSursa : ortografic REFLECTÁRE s.f. Acțiunea de a (se) reflecta și rezultatul ei; răsfrângere, oglindire; redare. ** Categorie filozofică exprimând esența relației dintre materie și conștiință, privită sub raport gnoseologic; procesul de cunoaștere a lumii de către om. [< reflecta].Sursa : neologisme REFLECTÁRE s. f. acțiunea de a (se) reflecta. * (arte) redare, oglindire transfigurată a realității. * categorie a filosofiei care exprimă esența relației dintre materie și conștiință, privită sub raport gnoseologic. (< reflecta)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru REFLECTARERezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru REFLECTARE. Dorin Ștef - Miorița s-a născut în Maramureș Dorin Ştef - Mioriţa s-a născut în Maramureş Miorița s-a născut în Maramureș de Dorin Ștef Editura Dacia, colecția Universitaria, seria Philologica, Cluj-Napoca (2005), ISBN 973-35-1923-5 . O posibilă definiție I. Istorie și globalizare 1. Momente decisive ale istoriei exegetice I. “ Preistoria ". Germenii interesului pentru folclor (Herder, Școala Ardeleană, Cea mai veche variantă, Pașoptiștii) / Descoperirea baladei. Alecu Russo / Prima publicare a baladei. V. Alecsandri II. Istoria exegetică A. Folcloristica de tip eseistic. 1852- 1920. Alecsandri. 1. Momentul 1852. V. Alecsandri. J. Michelet – prima traducere / A. M. Marienescu- Judecata păstorilor / Al. Odobescu / Manuale. 2. Momentul 1866. V. Alecsandri. T. Maiorescu / Orientul / Columna lui Traian / B.P. Hasdeu / M. Eminescu – Timpul / A. Densușianu / D. Zamfirescu / N. Iorga / Th. D. Speranția B. Primele teoretizări și analize sistematice. 1921- 1946. Perioada interbelică. Caracostea / Blaga. 3. Momentul 1924. D. Caracostea. O. Densușeanu / M. Sadoveanu – Baltagul / I. Mușlea / Fântâna Miorița â– 1930. Ion Diaconu. Ținutul Vrancei / H. Sanielevici. 4. Momentul 1936. L. Blaga. â– 1941. G. Călinescu. Mit / V. Eftimiu â– 1946. C. Brăiloiu. La Mioritza C. Monografii și interpretări globale. 1950- 2000. Fochi / Eliade / ... Ion Luca Caragiale - Șarla și ciobanii Ion Luca Caragiale - Şarla şi ciobanii Șarla și ciobanii de Ion Luca Caragiale (Poveste) Acum vro șeapte sau opt ani, Niște ciobani Căutau să pripășească Un dulău, ca să păzească Pe oi De lupi. - Vai de noi! Vor zice-ndată unii liberi-cugetători: N-are să vie-o vreme Când oile să n-aibă de lupi a se mai teme? Zău, după mine, de multe ori Cugetătorii-liberi sunt Ființe prea ciudate; O clipă nu te lasă s-ai parte decuvânt. Să n-apuci, din păcate, Să-ncepi cu dânșii vorba, c-apoi să te mai ții Sute și mii De cugetări înalte și reflectări profunde De mult rabd, îns-acuma voiesc a le răspunde Da, domnii mei, Cu prea mare dreptate Aveți cuvinte de pietate Pentru miei... Sau oi... dar, docamdată, Liberi-cugetători, Ascultați povestea cu ciobanii; ori... Eu voi tăcea ca să v-ascult. Nu zău! îmi place foarte mult S-aud palavre lungi și late, Și despre-aceasta probe pot da necontestate: La Cameră sunt nelipsit. Și, la tot ce s-a vorbit În Atheneu Eu Am fost cel mai fidel dintre auditori. Fac haz pe oratori... Dar... să lăsăm ... Mihai Eminescu - La curtea cuconului Vasile Creangă Mihai Eminescu - La curtea cuconului Vasile Creangă La curtea cuconului Vasile Creangă de Mihai Eminescu Pe când țara de jos a Moldovei e semănată numai de coline care, arate primăvara, par, cu brazdele lor răsturnate în soare, niște mușunoaie mari și negre, în țara de sus colinele devin dealuri și văile -r âpe. Cei dintâi înalță coaste albe și neroditoare de lut, pin râpile adânci cresc ierburi mari și nepăscute, pietre grunțuroase dar fără consistență se văd clădite ca pereți în huma cenușie și umedă și prin adâncituri de bălți și pâraie leneșe se așează pe grunzurii pământului o salitră albă și strălucitoare ca bruma. Spata dealurilor e adesea întinsă, șeasă ca palma și de o productivitate mare și regulată, de aceea adevăratul grânar al Moldovei rămâne țara de sus. În văi și deasupra râpilor neroditoare stau risipite satele, pe planul dealurilor, arătura. O deosebire de la această regulă face însă valea Siretului și a Sucevei care, prin perspectiva sa frumoasă, prin mândra depărtare a dumbrăvilor sale și prin acea întinsoare molatecă și strălucită sub o boltă ce pare menită a fi etern albastră, pare un rai pământesc. Pe valea Siretului, ... Titu Maiorescu - Din experiență Titu Maiorescu - Din experienţă Din experiență de Titu Maiorescu Publicat în „Almanahul societății academice «România Jună»â€� din Viena (1888) De mult s-a zis, și s-a zis cu drept cuvânt, că lucrurile simple sunt cele mai grele de priceput și de primit; și această veche maximă rămâne din nefericire aplicabilă și în starea actuală a așa-numitei culturi, pe când, din contră, adevărata cultură nu va fi mai bine întemeiată decât în proporția restrângerii acelei maxime, adică atunci când lucrurile simple vor fi din ce în ce mai ușor înțelese și mai îndeobște primite. Confuzia ce domnește ast[...]n atâtea discuții publice și private de cel mai mare interes, confuzia, d. e., în politică, în educația tinerimii, în etică, în relațiile sociale, provine din starea înapoiată în care se află încă toate științele numite „biologice“, îndeosebi psihologia. Nu e vorbă, de învâțat se învață întruna psihologie (sau „știința sufletului“) în școalele publice; ea este chiar introdusă în licee, necum la universități. Dar ceea ce ni se dă aici drept știință este în cea mai mare parte o frazeologie lipsită de folos practic și în multe ... Mihai Eminescu - Sărmanul Dionis Mihai Eminescu - Sărmanul Dionis Sărmanul Dionis de Mihai Eminescu 1872 Nuvelă ...și tot astfel, dacă închid un ochi văd mâna mea mai mică decât cu amândoi. De aș avea trei ochi aș vedea-o și mai mare, și cu cât mai mulți ochi aș avea cu atâta lucrurile toate dimprejurul meu ar părea mai mari. Cu toate astea, născut cu mii de ochi, în mijlocul unor arătări colosale, ele toate în raport cu mine, păstrându-și proporțiunea, nu mi-ar părea nici mai mari, nici mai mici de cum îmi par azi. Să ne-nchipuim lumea redusă la dimensiunile unui glonte, și toate celea din ea scăzute în analogie, locuitorii acestei lumi, presupuindu-i dotați cu organele noastre, ar pricepe toate celea absolut în felul și în proporțiunile în care le pricepem noi. Să ne-o închipuim, caeteris paribus , înmiit de mare — același lucru. Cu proporțiuni neschimbate — o lume înmiit de mare și alta înmiit de mică ar fi pentru noi tot atât de mare. Și obiectele ce le văd, privite c-un ochi, sunt mai mici; cu amândoi — mai mari; cât de mari sunt ele absolut? Cine știe dacă nu trăim într-o lume microscopică ... Anton Holban - O moarte care nu dovedește nimic Anton Holban - O moarte care nu dovedeşte nimic O moarte care nu dovedește nimic de Anton Holban Fericirea a fost mare când mi s-a dat prilejul să plec la Paris! Scopul copilăriei mele se realiza. Aveam să străbat în fine eu însumi toate ungherele prin care mă orientam cu ușurință cu mintea și unde plasasem numai cu imaginația sute de romane a căror acțiune se petrecea acolo. Palpitând de bucurie, studiam, alături de Irina, ghidurile, hărțile, cărțile explicative. O purtam cu mine prin magazine, pe la legații, pe la birouri de bilete de tren, perorându-mi toate planurile. Ziua plecării sosi, și mă conduse la gară. Trenul mai avea 20 de minute până la plecare, mă instalasem bine și acum nu știam ce să-i vorbesc. (Poate pentru că mă obseda ideea că despărțirile trebuiesc întovărășite de suspine și de vorbe.) Și am schițat o teorie: “Întotdeauna înainte de a te despărți de cineva drag nu te pricepi să-i vorbești, tocmai pentru că ai prea multe de spusâ€�. Îmi scuzam astfel uscăciunea din momentul acela? Sau era un mijloc să mă liniștesc, văzând-o indiferentă? În orice caz, ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru REFLECTARERezultatele 1 - 10 din aproximativ 23 pentru REFLECTARE. ... PSÍHIC , - Ă , psihici , - ce , s . n . , adj . 1. S . n . Formă specifică de reflectare a realității , produsă de activitatea sistemului nervos și prezentă la animalele superioare ; totalitatea fenomenelor și a proceselor proprii acestei reflectări ; structură ... BLÉNDĂ^1 s . f . 1. Rocă lucioasă , de culoare gălbuie , brună sau neagră , reprezentând sulfura naturală de zinc . 2. ( Cin . ) Suprafață metalizată folosită pentru reflectarea și difuziunea ... CUNOÁȘTERE , cunoașteri , s . f . Acțiunea de a cunoaște și rezultatul ei . 1. Reflectare în conștiință a realității existente independent de subiectul cunoscător . 2. Faptul de a poseda cunoștințe , informații , date asupra unui subiect , asupra ... ECÓU , ecouri , s . n . 1. Repetare a unui sunet datorită reflectării undelor sonore pe un obstacol . 2. Fig . Răsunet , vâlvă produsă de un eveniment , de o problemă EU , ( I ) pron . pers . 1 sg . ( II ) euri , s . n . I. Pron . pers . 1 sg . 1. ( La nominativ , ține locul numelui persoanei care vorbește , cu funcțiune de subiect ) Eu merg . 2. ( La dativ , în formele mie , îmi , mi ) Poveștile isprăvilor lui încă nu mi le - a spus . 3. ( La acuzativ , în formele mine , mă , m - ) Oamenii mă laudă . 4. ( Urmat de unul , una la diferite cazuri , exprimă ideea de izolare ) Mie unuia nu - mi trebuie . II. S . n . ( Fil . ) Ceea ce constituie individualitatea , personalitatea cuiva ; reflectarea propriei existențe de către conștiința individuală a omului . [ Pr . : ( I ) ieu . - Var . : ( I , pop . ) io pron . pers . 1 GÂNDÍRE gândiri , s . f . 1. Facultate superioară a creierului omenesc , care reflectă în mod generalizat realitatea obiectivă prin noțiuni , judecăți , teorii etc . 2. Factor ideal care constituie reflectarea realității obiective ; spirit , conștiință . 3. Idee , gând ( 1 ) , cuget ; meditație , reflecție . 4. Imaginație , HELIOGRÁF , heliografe , s . n . Nume dat mai multor aparate , servind la : a ) reproducerea , prin copiere , a desenelor executate pe hârtie de calc cu ajutorul unei hârtii speciale impregnate cu o soluție sensibilă la lumină , developarea făcându - se cu vapori de amoniac ; b ) transmiterea semnalelor luminoase prin dirijarea , cu ajutorul unei oglinzi , a reflectării razelor solare ; c ) măsurarea puterii calorice a Soarelui și înregistrarea perioadelor din zi cu timp însorit ; d ) fotografierea Soarelui . [ Pr . : - li - ... IMÁGINE , imagini , s . f . 1. Reflectare de tip senzorial a unui obiect în mintea omenească sub forma unor senzații , percepții sau reprezentări ; spec . reprezentare vizuală sau auditivă ; ( concr . ) obiect ... ... MEDITÁȚIE , meditații , s . f . 1. Reflectare , cugetare adâncă ; meditare , reflecție . 2. Specie a genului liric , cuprinzând reflecții despre condiția umană . 3. Pregătire a lecțiilor , a examenelor ... NATURÍSM s . n . Curent literar - artistic sau atitudine caracterizate prin atenția acordată reflectării naturii ( 1 ) , prin cultul pentru Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||