|
|
||
Vezi și:PLANTA,
PLANTATOR,
CIANHIDRIZARE,
MARCATOR,
MELEGAR,
PRESĂDIT,
PURICE,
RĂSĂDI,
RĂSADNIȚĂ,
SĂDI
... Mai multe din DEX...
RĂSAD - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. RĂSÁD, răsaduri, s.n. Plantă tânără (crescută din sămânță în seră sau în răsadniță) care a fost sau urmează să fie răsădită. ** Fig. Neam, seminție. - Din bg. razsad, scr. rasad.Sursa : DEX '98 RĂSÁD s. (BOT.) (înv. și reg.) sad. (\~ de roșii.)Sursa : sinonime răsád s. n., pl. răsáduriSursa : ortografic RĂSÁD \~uri n. 1) (adesea cu sens colectiv) Plantă tânără crescută din sămânță în condiții speciale (de seră), care urmează să fie răsădită în pământ (la aer liber). 2) fig. fam. Urmaș al aceluiași străbun. /< bulg. razsad, sb. razsadaSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru RĂSADRezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru RĂSAD. Anton Pann - Grădinarul pagupaș Anton Pann - Grădinarul pagupaş Grădinarul pagupaș de Anton Pann Un grădinar oarecînd La zapciu în sat mergînd Cu poclon de zarzavat, Într-acest chip l-a-ntrebat: -Cocoane, ești înțelept, Și toate le judeci drept. Rog, ca un supus ce sînt, Să am parte de cuvînt; Cînd în grădina cuiva Va intra vrun bou cumva Și o va călca de rînd, Răsadurile păscînd, Acel sărac creștinaș Să rămîie pagubaș, Or să facă în alt fel, Fiind păcat și de el ? -Ba, ba, zapciul a zis, În pravilă este scris Ca, cînd vreun dobitoc Va intra în vreun loc Și sadul îi va mînca, Sau călcînd îl va strica, Stăpînul acelui loc Să prinză vita pe loc, Ș-a cui va fi va plăti Pe cît să va socoti. -Dacă este așa, dar, Zise bietul grădinar, Ca un drept judecător Astăzi îmi ești bun dator: Vaca dumitale chiar -Mă mir cum n-a dat în par Că sărind gardul ș-întrind, A păscut toate de rînd. -Ce ? zapciul s-a răstit, Vaca mea zici c-a sărit! Și cine ț-e vinovat ? De ce nu faci ... ... o ciocârlie care, la răsăritul soarelui, ducea totdeauna lui Dumnezeu câte o sămânță din fiecare floare ce creștea pe pământ, să o păstreze, Preasfântul, pentru răsad. Până la amiază trandafirul se acoperi întreg cu flori. Drumeții treceau și rămâneau locului, puneau mâinile la ochi, răsfirau nările să înghită mireasma nemaisimțită până ... George Coșbuc - Cântec (Coșbuc, 4) George Coşbuc - Cântec (Coşbuc, 4) Cântec de George Coșbuc Zice vodă: — „Iar la greu! Dragii moșului, în țară. Vin păgânii foc și pară, Dar cum vin s-or duce iară, Procleții lui Dumnezeu! De vom prinde-n țară turcii, Să le dăm, și voi și eu, Cinstea furcii!" Zice vodă: — „Bateți voi Marginea, că e mai bine! Ce-i la mijloc, las pe mine! Cu ei numai iadul ține, Iar Hristos e-n rând cu noi! Haid', să le stârpim răsadul, Că e plin de marțafoi Țarigradul!" Vodă-n sârg a și purces; După ei oștirea-n fugă. Uite, turcii lasă rugă, Lasă tot și-o rup la fugă, Nu mai știu ce-i deal, ce-i șes. Care-o fi scăpat din gloată Nu și-a mai venit în ori Viața toată... Zice vodă: — „Sănătoși, Dragii moșului, cu bine! Roat-acum pe lângă mine, Naiu-n mâini, și cupe pline, Pe-obiceiul din strâmoși. Cu voinicii-mi place traiul, Ori îi văd cu spada-n mâini, Ori cu naiul." Zice vodă: — „După vremi Mulți păgâni am dat de smintă! Să-i mai judeci când s-alintă, ... George Coșbuc - Decebal cătră popor ... Iar a tăcea și lașii știu! Toți morții tac! Dar cine-i viu Să râdă! Bunii râd și cad! Să râdem, dar, viteaz răsad, Să fie-un hohotit și-un chiu Din ceruri până-n iad! De-ar curge sângele pârău, Nebiruit e brațul tău Când morții-n față ... Ion Luca Caragiale - O vizită la castelul %E2%80%9EIulia Hasdeu%E2%80%9D Ion Luca Caragiale - O vizită la castelul %E2%80%9EIulia Hasdeu%E2%80%9D O vizită la castelul „Iulia Hasdeuâ€� de Ion Luca Caragiale În Epoca din 27 iunie-1 iulie 1897; retipărit în Notițe și fragmente literare , 1878, p. 129, și Momente, schițe, amintiri , 1908. Am fost alaltăieri la castelul „Iulia Hasdeu" de la Cîmpina unde am petrecut o zi nespus de încîntătoare, ospătat de d. și d-na Hasdeu părinții proprietarei. Această minunată clădire a fost ridicată în trei ani, fără nici un studiu sau plan prealabil, ci numai și numai, bucată cu bucată, după comunicările spiritiste ale Iuliei Hasdeu, D. Hasdeu nu este arhitect și n-ar fi fost în stare, cum singur mărturisește să conceapă un plan așa de complex, așa de logic și de frumos. E un castel tare și totdeodată un templu. Baza lui are forma simetrică a unei cruci; axa-i principală urmează o linie perpendiculară pe meridian, așa căfațada templului privește drept la răsărit. Mi-ar fi cu neputință să fac o descriere completă a acestui locaș de înălțare sufletească, de mîngîiere, de credință, de rugăciune și inspirațiune. Mă voi mărgini ... George Coșbuc - Un pipăruș modern George Coşbuc - Un pipăruş modern Un pipăruș modern de George Coșbuc (Parodie) A fost ce-a fost. De n-ar fi fost, Achim ar fi șezut acasă; Dar după ce Savinca lasă Pe-Achim în ajunări și post, El, zău! nu face lucru prost, De-și cată draga-i jupâneasă. Dar vezi! Achim era-nsurat Cu fata lui Mihai Terinte: Femeie bună și cuminte, Cum alta nu găsești în sat, Și oablă-n mers și dreaptă-n stat Și rumenă, părea o fragă— Rar om, să n-o găsească dragă! Avea doi ochi de brebenei, Să mori cercând viață-n ei; Și-avea obraz rotund, molatec; Deci nu-i mirare, dragii mei, Savinca da din ochi scântei Și-Achim era tot-tot jeratec. Dar într-o zi—poznit itros!— Savincă-n sus, Savincă-n jos, Savinca taie cruce-n grindă: Din casă iese pănă-n tindă, Din tindă iese până-n drum, Din drum —„Dar flacără și fum Și patruzeci de zmei și-un drac Și mai pe-atâția draci cu frac! S-a dus Savinca, dus? Pojar Și-un car de draci și mai un car!“ Achim ... Vasile Alecsandri - Dumbrava roșie Vasile Alecsandri - Dumbrava roşie Dumbrava roșie de Vasile Alecsandri Poem istoric (1497) dedicat amicului meu C. Negri Cuprins 1 I - VISUL LUI ALBERT [2] 2 II - ȚARA ÎN PICIOARE 3 III - TABĂRA LEȘEASCĂ 4 IV - TABĂRA ROMÂNĂ 5 V - ȘTEFAN CEL MARE 6 VI - ASALTUL 7 VII - LUPTA 8 VIII - ARATUL 9 Note I - VISUL LUI ALBERT [2] Albert, craiul Lehiei, făcut-a un vis mare, Un vis de năvălire, de-nvingeri glorioase! El se văzu puternic, pe-un armăsar călare, Înfiorând cu spada-i popoare numeroase. Din Miazăzi fierbinte în recea Miazănoapte, Din Răsăritul mândru l-Apusul lucitor El auzi prin visu-i mii, mii de mii de șoapte Crescând în zgomot falnic, gigantic, imnător, Un uragan de glasuri ce clocotea prin lume, Purtând, nălțând ca fală un nume... al său nume! Albert, craiul Lehiei, trufaș, semeț, ușor, Ademenit, se crede stăpân pe viitor Ș-aruncă ochi de pradă pe țările vecine: Care din ele, zice, mi-ar cuveni mai bine? El stă puțin pe gânduri, apoi cu mare glas: Moldova este pragul întâiului meu pas! În țara acea mică, neîncetat lovită De dușmani fără număr și-n veci nebiruită, În care toți bărbații sunt zmei ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru RĂSADRezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru RĂSAD. PLANTÁ , plantez , vb . I . Tranz . 1. A înfige în pământ puieți , răsaduri etc . pentru a se dezvolta ; a acoperi un teren cu puieți , răsaduri etc . ; a sădi . 2. A fixa în pământ un stâlp , un par etc . 3. A îngropa mine pe o porțiune de teren ; a PLANTATÓR , - OÁRE , plantatori , - oare , subst . 1. S . m . și f . Persoană care se ocupă cu plantarea răsadurilor , a viței de vie etc . ; săditor . 2. S . m . Proprietar al unei plantații . 3. S . f . Mașină care servește la plantarea diverselor plante de cultură ; mașină de plantat . 4. S . n . Unealtă de lemn sau de fier , de forma unui baston scurt ascuțit la un capăt , cu care se lucrează la plantarea puieților , a răsadurilor etc . - Planta + suf . - CIANHIDRIZÁRE , cianhidrizări , s . f . Tratare cu acid cianhidric a răsadurilor sau a puieților pentru a combate paraziții . [ Pr . : ci - MARCATÓR , - OARE , marcatori , - oare , subst . 1. S . n . Unealtă agricolă folosită pentru a marca rândurile și locul cuiburilor în care se va pune sămânța sau răsadul . 2. S . m . și f . Persoană care lucrează la marcarea unor produse ( industriale ) . 3. S . m . ( Sport ) Persoană care marchează ( 4 ) puncte sau goluri pentru echipa sa . - Marca + suf . - MELEGÁR^2 , melegare , s . n . Bazin de lemn în care cade minereul sfărâmat din șteampurile țărănești . - Et . nec . MELEGÁR^1 , melegare , s . n . ( Reg . ) Loc special amenajat pe un strat de gunoi de grajd , în care se cultivă răsadurile ; PRESĂDÍT , - Ă , presădiți , - te , adj . ( Pop . ; despre plante , răsaduri ) Răsădit . - V. PÚRICE , purici , s . m . 1. Nume dat mai multor insecte mici parazite , de culoare neagră - cafenie , fără aripi , cu picioarele posterioare adaptate pentru sărit , care se hrănesc cu sânge supt din corpul omului sau al unor animale . 2. Numele a două specii de insecte parazite mici , care trăiesc pe plante : a ) insectă de culoare albastră sau verde , cu un cap mic și cu antene subțiri , care distruge legumele , în special răsadul de varză ( Haltica obracea ) ; b ) insectă de culoare neagră , care ataca inul , trifoiul și varza ( Haltica nemorum ) . 3. ( La pl . ) Cuie foarte mici , cu floarea mare , folosite în tapițerie , în cizmărie etc . 4. ( La pl . ) Impurități ( de forma unor punctișoare ) care apar pe țesăturile de bumbac nesupuse procesului de albire . 5. ( Tehn . ; la pl . ) Bucăți mici de piatră , de beton sau de oțel care se așază pe fundul cofrajului , sub armături etc . [ Var . : púrece , púrec s . ... RĂSĂDÍ , răsădesc , vb . IV . Tranz . A transplanta un răsad RĂSÁDNIȚĂ , răsadnițe , s . f . Construcție simplă din scânduri sau din prefabricate , acoperită de obicei cu geamuri și așezată pe un pat de gunoi de grajd , în care se cultivă SĂDÍ , sădésc , vb . IV . Tranz . A introduce în pământ răsaduri , puieți etc . pentru a prinde rădăcini și a se dezvolta ; a |
||