|
||
Cuvântul PRIVINȚELE nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: PRIVINȚĂ Vezi și:PRIVINȚĂ, ÎNTRECE, ȘUȘANEA, BĂNEȘTE, BILATERALISM, CONTROVERSAT, DIN, EGAL, EGALA, EGALIZA, EXIGENT ... Mai multe din DEX...PRIVINȚELE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. PRIVÍNȚĂ, privințe, s.f. 1. (În loc. adv.) Într-o privință = dintr-un anumit punct de vedere. 2. (În loc. prep.) În privința... = în ceea ce privește...; cu privire la..., relativ la... - Privi + suf. -ință.Sursa : DEX '98 PRIVÍNȚĂ s. v. privit.Sursa : sinonime privínță s. f., pl. privínțeSursa : ortografic PRIVÍNȚ//Ă \~e f. : În \~a referitor la; în ceea ce privește. Într-o \~ dintr-un anumit punct de vedere. În toate \~ele din toate punctele de vedere. În unele \~e cât privește unele cazuri. /a privi + suf. \~ințăSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru PRIVINȚELERezultatele 1 - 10 din aproximativ 153 pentru PRIVINȚELE. Dimitrie Bolintineanu - Ciutacii turci de la Rusciuc către d-nu Cremieux în privința drepturilor pol Dimitrie Bolintineanu - Ciutacii turci de la Rusciuc către d-nu Cremieux în privinţa drepturilor politice ce se cereau a se da evreilor Ciutacii turci de la Rusciuc către d-nu Cremieux în privința drepturilor politice ce se cereau a se da evreilor de Dimitrie Bolintineanu În Opere, vol II, București: Scriitori Români, 1982, pp. 37-38. În Eumenidele sau Satire Politice. Jurnal în versuri. I (1866), nr. 4 (Octombrie), p. 7.; S-a citit în Siècle, hava diș franțuz, Un articol mare, articol ursuz, Scris de a ta mână foarte celebie. Tu zici că românii sunt în barbarie Sunt haini cu totul și mai habitir Chiar decât felahii cei de la Misir, Căci gonesc evreii din acele părți Și le stric la havre și le ard la cărți. Bre! Credeți voi poate ca s-aveți în har Politice drepturi printr-un harmazar, Se fiți bei acolo cum nu s-a văzut Și aceste toate pentru-un împrumut! Dar se poate-acolo drepturi s-aveți voi Când aceste drepturi nu le-avem nici noi? Voi la țara-aceea încă mai aveți Havre și cu dânșii încă o duceți, Iar ... Ion Luca Caragiale - Apelul la unire ... spună, afară numai dacă nu voia să ne asigure că dânsul n'a luat față cu cineva vr'o anume hotărîre în acea privință, căci a prejudeca într'o cestiune, va să zică a lua o hotărîre mai nainte de a asculta și ... Ion Luca Caragiale - Linia ferată Ploiești - Predeal ... pentrucă lemnul se macină la fiece sguduitură cât de slabă. Între control și concesiune s'a ivit de multe ori neînțelegeri în această privință, însă nicio îndreptare a răului n'a rezultat din acestea. Ne mărginim din parte-ne să semnalăm cele ce ni se ... Ion Luca Caragiale - Cometa Falb Ion Luca Caragiale - Cometa Falb Cometa Falb de Ion Luca Caragiale [COMETA FALB] Ziua de 1 noemvrie a trecut, din norocire, ca toate zilele. Sinistra proorocire astronomică a renumitului geolog austriac nu s-a izbîndit : Falb propune și Dumnezeu dispune. Atît mai bine ! Acu, că ni-i spiritul mai limpede și inima mai liniștită, aș putea face o prinsoare : Dintre cîți știau de spusa lui Falb, de la cel mai din urmă poltron pînă la cel mai hotărît disprețuitor al morții, nici un om în toate mințile n-a fost, la apropierea ceasului, cu desăvîrșire lipsit de grije ; dacă nu de grije, măcar de un neastîmpăr neplăcut ; dacă nici de asta, măcar de o netălmăcită și furnicătoare nerăbdare. * Cam cu vreo săptămînă înainte de ziua fatală, am citit cu sfințenie toate gazetele, urmărind numai și numai știrile despre sfîrșitul lumii. Notițele, reportajurile și interviewurile ziarelor în privința tristului sfîrșit al planetei nu mi-erau însă de ajuns. Îmi trebuia ceva mai pe larg. Să spun însă în treacăt ce lucru ciudat se petrecea în spiritul meu : pe de o parte căutam cu dinadinsul să găsesc păreri savante cari să tăgăduiască posibilitatea ... Ion Luca Caragiale - Dascăl prost Ion Luca Caragiale - Dascăl prost Dascăl prost de Ion Luca Caragiale Foarte de dimineață, într-o mahala depărtată, bat la ușa amicului meu Pricupescu, profesor de cursul secundar — predă istoria în clasele inferioare la un liceu. Deși foarte buni prieteni, n-am fost niciodată la el acasă; așa, nu mă mir că i se pare ciudat a mă vedea la dânsul. — Ei! ce cauți tu prin mahalaua noastră așa de dimineață? — Am trecut pe aici — zic eu — și am intrat să-ți dau bună ziua... Știu că pe la ceasul ăsta pleci de-acasă... și... zic: haide să văz... o fi plecat Pricupescu? dacă o fi plecat, bine; dacă nu, merg cu el până-n târg... Azi o să fie o căldură... mai teribilă ca ieri... S-a pus pe călduri... O să ne topim în vara asta... Pricupescu este un om bănuitor; zice: — Fac prinsoare pe ce vrei, că și tu ai venit să mă rogi pentru vreun măgar, pentru vreun leneș, pentru vreun ticălos... — Aș! zic eu... — Măi! adaugă el... mai am doi ani până să ies la pensie... douăzeci o să mi se pară... ... Constantin Dobrogeanu-Gherea - Tendenționismul și tezismul în artă ... o legătură de cauză între mijlocul social și cel natural și creațiunea artistului, pricina poate fi că știința nu-i îndestul de dezvoltată în această privință; pricina poate fi a instrumentelor de cercetare, care în materie de artă și de psihologie sunt încă puțin perfecte, și în sfârșit vina ... Alexei Mateevici - Ce ne trebuie nouă%3F Alexei Mateevici - Ce ne trebuie nouă%3F Ce ne trebuie nouă? de Alexei Mateevici Am spus de multe ori că moldovenii trebuie să se deștepte, să muncească mult la învierea lor națională, adică la trezirea poporului lor, și să lupte pentru drepturile celea, la care năzuiesc toți binevoitorii lor. Am mai spus că toate acestea alcătuiesc nu un lucru de bună voie, care poate să fie lăsat și fără orice luare aminte, ci o datorie, căci, dacă nu va fi îndeplinită această datorie, apoi tot neamul nostru din Basarabia poate să fie șters, și atunci numai noi o să fim vinovați de pierirea noastră. Este foarte firesc lucru ca cititorul să se întrebe în ce stau îndeobște acele dreptăți, la care trebuie să ne gândim întotdeauna și care ne vor scăpa de întuneric și nevoi, dacă le vom dobândi. Trebuie să ne dăm bine seama de cele ce avem să cerem și să fie ele întipărite în mintea noastră tare și lămurit, ca să nu zică unul una, iar altul alta și astfel să ne încâlcim și să ne abatem din calea noastră. Pentru asta este de trebuință ca noi cu toții să ne înțelegem datoria noastră către noi ... Constantin Stamati-Ciurea - Către N. Rădulescu-Niger Constantin Stamati-Ciurea - Către N. Rădulescu-Niger Către N. Rădulescu-Niger de Constantin Stamati-Ciurea Domnule Rădulescu-Niger! Neavând onoarea de a Vă cunoaște în persoană și neștiindu-Vă adresa, îmi iau permisiunea de a Vă spune prin „Gazeta BuÂcovinei“ părerea asupra lucrărilor literare ale D-voastre, cele trei volume Rustice , pe care le-am citit cu mare plăcere. Am rămas uimit de însemnatul talent ce aveți a păstra limba în toată naiviÂtatea și neprihănirea ei. Deci altă comparație nu-mi vine a Vă face, decât să Vă numesc un BĂ©ranger1 român. Admirabilă este dibăcia cu care puneți în ritmuri gusturile, ospețele, șăgile și toate naivitățile însușirilor țăranului român, fiind scrierile caracteristice și fiziologice. Dară chestia este a limbii, chestie foarte însemnată în privința reformei filologilor români moderni, care țintesc să curețe idioÂmul de vechile cuvinte ca de o rugină, dându-i lustrul unei limbi civilizate. Vă întreb însă: o veche monedă nu va pierde valoarea sa neprețuită, atunci când ea va fi curățită și din nou poleită? Să nu uităm că națiunea noastră tocmai în antichitatea sa are preponderență asupra altor națiuni ... Ion Luca Caragiale - Înfiorătoarea și îngrozitoarea și oribila dramă din strada Uranus Ion Luca Caragiale - Înfiorătoarea şi îngrozitoarea şi oribila dramă din strada Uranus Înfiorătoarea și îngrozitoarea și oribila dramă din strada Uranus de Ion Luca Caragiale Nu știm dacă Moftul român are vreo trecere în fața cititorilor, dar suntem convinși că e bun la Dumnezeu. În numărul din urmă, am fost făcut apel la sf. Karkaleki, patronul gazetarilor români, să pună o vorbă bună pe lângă atotțiitorul, rugându-l a ne trimite în această morte saison[xciv] , dacă nu vreo duzină de mici scandaluri, măcar câteva cazuri de ciumă, măcar o calamitate publică sau un cataclism, un mare scandal cosmic, fără de cari presa română rămâne leșinată de tot. E drept că bunul creator n-a ascultat în întregime rugăciunea lui sf. Karkaleki; ciuma n-a venit, calamitate publică sau vreun cataclism nu s-au arătat; dar tot nu ne putem plânge că puterea dumnezeiască n-a ținut de loc seamă de exigențele presei române. Căci, iată că, îndată după apelul ce l-am făcut către sf. nostru patron și după intervenția acestuia în favoarea noastră, Dumnezeu ne trimise oribila dramă din strada Uranus, dramă menită să rămână în analele criminologiei universale, ... Ion Luca Caragiale - Guvernul și modificarea art. 7 Ion Luca Caragiale - Guvernul şi modificarea art. 7 Guvernul și modificarea art. 7 de Ion Luca Caragiale În numărul său de ieri Românul cuprinde, în trei coloane foarte interesante, un fel de profesie de credință a partidului roșu, sau mai bine zis, o declarație amoroasă în toată regula adresată cu multă căldură sferelor înalte, ce au înscris și au făcut să se înscrie în tratatul dela Berlin art. 44. Cu o zi înainte, organul prezidentului Camerii arăta că guvernul roșu, nu dela majoritate ci dela minoritate va stărui să aibă o deslegare a cestiunii israelite; a doua zi însă schimbă foaia, și în dorința d'a nu se amăgi cumva autorii tratatului și inspiratorii art. 44 asupra vederilor partidului roșu, Românul așterne trei coloane de lămuriri în această privire. Lăsăm la o parte introducerea articolului, unde Românul se felicită că, grație guvernului roșu țara este acum sosită într'o stare politică, pe care nici cei mai geniali și mai îndrăzneți eroi ai trecutului n'ar fi cutezat s'o viseze; ceea ce este important să relevăm sunt părerile acelei foi în privința cestiunii art. 7 mai ales față cu partidul conservator. ... Ion Luca Caragiale - Infamie... Ion Luca Caragiale - Infamie... Infamie... de Ion Luca Caragiale Mi s-a-ntâmplat să pierz un amic, un bun amic, și nu mă pot căi îndestul de această nereparabilă pierdere; de aceea trebuie să spun, oricui vrea să m-asculte, trista mea întâmplare. Iată. Știam că amicul meu, bunul meu amic, are multă influență asupra unei persoane, de care atârnau la un moment niște interese ale mele de extremă importanță. Am alergat la el. — Amice, bunul meu amic — zic eu — te rog, nu mă lăsa! contez pe tine să mă salți în această ocazie; o vorbă bună din partea ta către persoana, pe care o știi, poate să-mi facă norocul... Dă-mi o scrisoare călduroasă de recomandație... te rog!... faci un mare bine pentru mine și pentru familia mea... copiii mei... — Vai de mine! zice bunul meu amic, jenat de tonul meu din cale-afară milos... Ce trebuie atâta insistență?... Și, după ce-i explic bine de ce e vorba, se așează la biroul său și începe să scrie. După ce termină, se ridică și, cu scrisoarea-n mână, îmi zice: — Iată ce am scris. Apoi citește scrisoarea lui: „Iubite ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PRIVINȚELERezultatele 1 - 10 din aproximativ 17 pentru PRIVINȚELE. ... PRIVÍNȚĂ , privințe , s . f . 1. ( În loc . adv . ) Într - o privință ... A depăși pe cineva în mers , a lăsa în urmă . 2. A dovedi superioritate față de cineva , într - o anumită privință ; a depăși . 3. A trece peste o anumită limită ; p . ext . a fi ( sau a avea ) mai ... ȘUȘANEÁ^2 , șușanele , s . f . Spectacol ( de varietăți ) cu numere improvizate , de calitate discutabilă , atât în privința programului cât și a interpretării . ȘUȘANEÁ^1 , șușanele , s . f . ( Înv . ) Pușcă lungă BĂNÉȘTE adv . În privința banilor ^1 . - Ban ^1 + suf . - BILATERALÍSM s . n . Metodă de politică comercială internațională , care constă în acordul dintre două țări în privința bunurilor și serviciilor pe care le schimbă între ele . - Bilateral + suf . - CONTROVERSÁT , - Ă , controversați , - te , adj . Care formează obiectul unei controverse ; în controversă , în privința căruia există o controversă . - V. DIN prep . I. ( Cu sens local ) 1. ( Introduce un atribut care arată locul unde se află cineva sau ceva , unde se întâmplă ceva ) Oglinda din perete . 2. ( Introduce un complement care arată punctul de plecare ) A ieșit din casă . 3. ( Introduce un complement sau un atribut care arată originea , proveniența ) Medicament extras din plante . II. ( Cu sens temporal ) 1. ( Introduce un complement care arată momentul existenței , timpul când se petrece o acțiune ) Îl striga din mers . 2. ( Introduce un complement care indică punctul de plecare în timp ) Din tinerețe . III. ( Cu sens partitiv ) Dintre . Într - una din zile . IV. ( Introduce un complement de cauză ) A greșit din neglijență . V. ( Introduce un complement de mod ) Povestește din amintire . VI. ( Introduce un complement instrumental ) Bate din palme . VII. ( Construcția prepozițională indică materia din care este făcut un lucru ) Mămăligă din făină necernută . VIII. ( Introduce un complement indirect care arată obiectul unei prefaceri . al unei schimbări ) Ei fac din noapte zi . IX. ( Pop . ; introduce un complement de relație ) În ce privește , în privința . Din glume îi întrece pe toți . - De ^4 + ... EGÁL , - Ă , egali , - e , adj . 1. ( Adesea adverbial și substantivat ) Care este la fel cu altul într - o anumită privință ; ( despre cetățeni , națiuni etc . ) care au aceleași drepturi și aceleași îndatoriri . 2. ( Mat . ) Care are aceeași valoare în aceeași unitate de măsură . 3. ( Despre obiecte ... ... egalez , vb . I . Tranz . , intranz . și refl . A face să fie sau a fi la fel cu altul într - o anumită privință EGALIZÁ , egalizez , vb . I . Tranz . A face ca două sau mai multe lucruri , situații etc . să fie egale între ele în anumite EXIGÉNT , - Ă , exigenți , - te , adj . Care pretinde multă grijă , strictețe , corectitudine de la alții ( și de la sine însuși ) în privința îndeplinirii unei datorii ; Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |