|
|
||
|
Vezi și:AMFOTER,
CARBONIZA,
ÎNCĂPEA,
ÎNTÂLNI,
ACANTOZĂ,
ACETONEMIE,
ACETONURIE,
ADULMECA,
ALBUMINURIE,
ALCOOLEMIE,
ALGĂ
... Mai multe din DEX...
Forme cu și fără diacritice ale cuvântului PREZENȚĂ:
PREZENTA,
PREZENTA,
PREZENTĂ,
PREZENTĂ.
PREZENȚĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. PREZÉNȚĂ, prezențe, s.f. Faptul de a fi prezent undeva; existența cuiva sau a ceva într-un loc sau într-un timp anumit. * Listă (sau caiet, condică) de prezență = listă (sau caiet, condică) în care semnează cei prezenți la un curs, la serviciu etc. Prezență de spirit = promptitudine demonstrată de cineva în împrejurări dificile sau neprevăzute. * Loc. prep. În prezența (cuiva) = fiind de față (cineva); în fața, înaintea (cuiva). ** Existență. ** Manifestare a unei personalități (de prestigiu). - Din fr. présence.Sursa : DEX '98 Prezență ≠ absență, lipsăSursa : antonime PREZÉNȚĂ s. 1. (înv.) asistență, parisie. (În \~ autorităților ...) 2. v. existență.Sursa : sinonime prezénță s. f., g.-d. art. prezénței; pl. prezénțeSursa : ortografic PREZÉNȚ//Ă \~e f. Faptul de a fi prezent undeva. * Condică de \~ condică în care semnează persoanele prezente. \~ de spirit promptitudine în situațiile imprevizibile. În \~a cuiva de față cu cineva. A face act de \~ a asista undeva numai de formă (din datorie sau din politețe). /Sursa : NODEX PREZÉNȚĂ s.f. Faptul de a fi prezent într-un loc determinat. * Prezență de spirit = promptitudine în a judeca sau în a acționa calm în împrejurări neprevăzute; sânge rece. [Cf. fr. présence, it. presenza, lat. praesentia].Sursa : neologisme PREZÉNȚĂ s. f. faptul de a fi prezent într-un anumit loc sau timp. o ~ de spirit = promptitudine în a judeca sau acționa calm în împrejurări neprevăzute. (< fr. présence, lat. praesentia)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru PREZENȚĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 46 pentru PREZENȚĂ. Ion Luca Caragiale - Teribil naufragiu, din norocire fără accident de persoane ... nostru, deși nu se mai știe de urma Bibliotecii Naționale, personalul ei există și se află în bunăstare, în afară de orice pericol. Statele de prezență achitate în regulă la Amiralitate, adică la Ministerul Cultelor, sunt o dovadă sigură despre scăparea echipajului complet al corăbiei dispărute. Nici un odăiaș măcar nu ... încă vreo trei mateloți, cari sfidează valurile vieții cântând veseli; iar când, o dată pe lună, ajung la liman, iscălesc cu bărbăție neclintită statele de prezență. Bravi mateloți! cu același sânge rece și pe vreme bună ca și pe tempeste, tot așa de neclintiți și-n siguranța statelor, ca și în ... Cincinat Pavelescu - Madrigal (Pavelescu, 2) Cincinat Pavelescu - Madrigal (Pavelescu, 2) Madrigal de Cincinat Pavelescu Prințului Barbu Știrbej cu prilejul unei serbări date în pivnițele sale și în prezența familiei regale. Pe rimele viță și domniță. Cine bea din vinul tău, Om deștept sau nătărău, Zice, fără să te știe: Ce mai vin și ce mai vie! Însă cine te-a văzut Lângă dulcea ta domniță, Uită vinul și, tăcut, Zice-n gându-i: Ce mai Ion Luca Caragiale - Cum stăm... Ion Luca Caragiale - Cum stăm... Cum stăm... de Ion Luca Caragiale — Cum stăm cu bulgarii? întreb pe amicul meu X... — Nici așa, nici aminteri. — Nu-nțeleg... — Cum, nu-nțelegi? Firește... fiindcă, păcum spui d-ta: nici așa, nici aminteri, însemnează parcă n-am sta în nici un fel, și într-un fel oarecare trebuie să stăm. — Nu; voi să spun că nu stăm mci bine, nici rău. N-ai citit ziarele? — Le-am citit; dar îți mărturisesc că din ziare înțeleg și mai puțin decât din vorba dumitale. — Cum se poate? pesemne că nu ești deprins a le citi. Ia să le citim împreună. Atunci amicul meu scoate un vraf de gazete din buzunar și începem a citi cu toată atenția: „Ieri și azi noapte au circulat în oraș fel de fel de știri, care de care mai alarmante, asupra celor ce se petrec la granița Dobrogei. Din informațiuni foarte pozitive aflăm că bande de bulgari ar fi trecut granița și că s-ar fi încăierat cu anteposturile române. Nu se poate ști până acuma rezultatul acestor ciocniri, cari pre cât aflăm au fost foarte înverșunate. Ceea ... Ion Luca Caragiale - Cum stăm Cum stăm... de Ion Luca Caragiale — Cum stăm cu bulgarii? întreb pe amicul meu X... — Nici așa, nici aminteri. — Nu-nțeleg... — Cum, nu-nțelegi? Firește... fiindcă, păcum spui d-ta: nici așa, nici aminteri, însemnează parcă n-am sta în nici un fel, și într-un fel oarecare trebuie să stăm. — Nu; voi să spun că nu stăm mci bine, nici rău. N-ai citit ziarele? — Le-am citit; dar îți mărturisesc că din ziare înțeleg și mai puțin decât din vorba dumitale. — Cum se poate? pesemne că nu ești deprins a le citi. Ia să le citim împreună. Atunci amicul meu scoate un vraf de gazete din buzunar și începem a citi cu toată atenția: „Ieri și azi noapte au circulat în oraș fel de fel de știri, care de care mai alarmante, asupra celor ce se petrec la granița Dobrogei. Din informațiuni foarte pozitive aflăm că bande de bulgari ar fi trecut granița și că s-ar fi încăierat cu anteposturile române. Nu se poate ști până acuma rezultatul acestor ciocniri, cari pre cât aflăm au fost foarte înverșunate. Ceea ... Iulia Hasdeu - Singurătate (Iulia Hasdeu) ... vorbi-va Din fir a păr - măreață veste; Iar adevăr, frumos și bine, Făr-a răni cu-a lor prezență, Ne-or apărea chiar în esență, Cu străluciri de tot senine; O, suflet, fericiri divine Ne-or copleși prin excelență! O, sfînt deliciu, voluptate! Să ... Marius Marian Șolea - Crinul trandafiriu de la Cabinet Marius Marian Şolea - Crinul trandafiriu de la Cabinet Crinul trandafiriu de la Cabinet de Marius Marian Șolea Domnișoarei Corina Trandafir, redundant În ochii tăi eu am zărit apropierea și am înțeles cât de responsabil ar trebui să fiu, în cazul în care ai accepta să te întinzi. în timpul liber, femeie politicoasă, nerefuzând diversitatea de cefe păstoase și în valuri din aparatul de partid și de stat și schimbul de informație cinegetică, iar între 9.00 și 17.00, machioră de morți, minus pauza de masă, un nume de cod pentru gustarea caldă de la intersecția de peste drum. această pauză în funcționăreala ta ai susținut-o ca fiind obligatorie pentru toți angajații MCC, luându-le 30 de minute din zi, doar pentru ca tu să ai motiv să ieși din minister, evident, în cu totul alți parametri orari, pentru întâlnirile devenirii tale, cele care, fiind prea multe, nu mai aveau loc în gurile nopții… oricum, referitor la deveniri, nu ai tu păsărici câte poduri de palmă am eu. voi, femeile, deși nu prea ți se potrivește încadrarea, sunteți întocmai ca sursa de lumină electrică – luminați atunci când vă aprindem. în rest, plătești doar abonamentul. între soare și ... Marius Marian Șolea - Noapte provincială Marius Marian Şolea - Noapte provincială Noapte provincială de Marius Marian Șolea Precum o femeie bătută și alungată, țara mea, îmbrăcată sumar, cu umerii transpirînd stele, s-a așezat pe bordura lumii să plîngă. trecători lucioși se duc către războaie și pace, unde e pace să facă războaie și unde e război să facă pace. femeia aceasta e obligată să le salute tuturor prezența cu gesturi aduse de altundeva și să zîmbească pînă se pierd la colțuri. umbra ei lungită, încît să ajungă la gura întunericului, e tăiată de cîinii hămesiți, trecînd în grabă peste aripa ochiului. de aproape se vede cum plînge în palmele timpului, de mai departe i se redesenează stările. orașul s-a înecat printre zidurile sale și în știri de aiurea comentate la dormitor. semafoarele își fac unul altuia cu ochiul înverzit, înroșit, îngălbenit. nu e nimeni să continue mișcarea, doar cîteva gînduri mai trec peste zebre. femeia a găsit lîngă șold un pliant cu reclame, cu ochii roșii citește și peste umărul ei s-a aplecat ușor Mihai Eminescu - M-ai chinuit atâta cu vorbe de iubire Mihai Eminescu - M-ai chinuit atâta cu vorbe de iubire M-ai chinuit atâta cu vorbe de iubire de Mihai Eminescu M-ai chinuit atâta cu vorbe de iubire, Cu sărutări aprinse și cu îmbrățoșări! Știai c-o măiestrie ce nu am cunoscut-o Ca nervul cel din urmă în mine să-l trezești. Demonic-dureroasă era acea simțire  Dureri iar nu plăcere a tale sărutări... Și pân-acum îmi pare că tu ești un băiat Ce-n haine de femeie șiret s-a îmbrăcat. Și Dumnezeu te știe... Tu ai un sân frumos, Tu ai o gură plină și roșă voluptoasă; Și părul tău cel negru în unde de-abanos Ajunge pân- la șale în unde luminoase; Și vorba ta e vie și ochiul lănguros Și mâna ta cea fină e dulce, mângâioasă; Și totuși mi se pare că-n fire-ți e-o greșală De împli al meu suflet c-o boare de răceală. Și știi, nefericito, că ochiul tău m-atrage Ca un magnet  și totuși în taină îl respinge. Credeam întâia dată că te iubesc Âși-n urmă totuși simt Că sângele meu este dușman la al tău ... Paul Zarifopol - Caragiale, pe scurt ... plictisit îi tăie vorba: Bine, omule, nu vezi ce prostie spui? Ba văz; dar de ce să n-o spun? răspunse omul cu eterna lui prezență de spirit. Acum omul nu fusese spiritual numai: fusese și profund: formulase filozofia întreagă a politicianului din statele încă crude. Caragiale trebuie să ... Ion Luca Caragiale - Știe carte băiatu lui Papuca!... Ion Luca Caragiale - Ştie carte băiatu lui Papuca!... Știe carte băiatu lui Papuca!... de Ion Luca Caragiale Națiunea ne dojenește că unul dintre colaboratorii noștri iscălește cu pseudonimul Falstaff și ne roagă, în folosul nostru, ca “dacă nu știm ce amintiri revarsă în spirit acest pseudonim, să cugetăm asupra acestui vers al lui Victor Hugo: Les Falstaff que l’argent fait parler ou fait taire , sau mai bine să deschidem cel mai ieftin dicționar, unde vom citi: Falstaff compagnon de debauche du roi d’Angleterre Henri V; Shakespeare en a fait le type de la dĂ©bauche, du cynisme et de l’effronterie . Pe românește: Falstaff — Cuconul F...â€� Minunat băiatul lui Papuca!... Lui amintirile i se revarsă în spirit; el știe versuri de Victor Hugo și are și cel mai ieftin dicționar. Tot așa de procopsit era și băiatul lui Nastratin Hogia. Când s-a întors acasă din străinătăți, a cerut lui tată-său să-i deie o odaie pe seamă, unde să-și așeze biblioteca și să studieze ziua și noaptea. Tatăl, foarte mulțumit că are așa fecior, i-a făcut pe plac. Seara, după ce ... Ion Luca Caragiale - O blană rară ... la patisierul Ă la mode, en petite chambrĂ©, un pahar de șampanie... și acum vine la amica sa madam Psaridi să-și facă actul de prezență... D. Cuțopolu este oprit acasă de afaceri politice... O criză... o nouă combinație ministerială... adunarea unui grup parlamentar... și o tânără slujnică unguroaică servește domnilor ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PREZENȚĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 134 pentru PREZENȚĂ. AMFOTÉR , - Ă , amfoteri , - e , adj . ( Despre unele substanțe ) Care are proprietatea de a reacționa ca un acid în prezența unei baze și ca o bază în prezența unui CARBONIZÁ , pers . 3 carbonizează , vb . I. Refl . ( Despre cărbuni ) A se descompune termic în lipsa oxigenului din aer sau în prezența unei cantități insuficiente de oxigen ; ( despre lemne ) a se preface în cărbuni ( prin ardere ) în prezența unei cantități mici de aer ; ( despre alte materii organice ) a se descompune ( prin ÎNCĂPEÁ , încáp , vb . II . Intranz . 1. A fi cuprins într - un spațiu . 2. ( Fam . ; în construcții negative , urmat de determinări introduse prin prep . " de " ) A se împiedica de cineva , a fi nemulțumit , stingherit de prezența cuiva sau a ceva . 3. A trece , a străbate , a pătrunde pe undeva . 4. ( În expr . ) A încăpea pe mâna ( sau pe mâinile ) cuiva = a ajunge în posesiunea sau la discreția cuiva . ÎNTÂLNÍ , întâlnesc , vb . IV . 1. Tranz . și refl . recipr . A da de cineva sau de ceva ; a se afla în prezența cuiva sau a ceva . 2. Refl . recipr . A se vedea cu cineva în urma unei înțelegeri prealabile ; a avea întrevedere cu cineva . 3. Tranz . A găsi ; a descoperi . 4. Tranz . și refl . A ( se ) găsi , a ( se ) afla . 5. Tranz . și refl . recipr . A avea pe cineva drept adversar într - o competiție sportivă ; a se lupta , a se confrunta cu cineva într - o competiție sportivă . - În + tâlni ( Înv . " a întâlni " , probabil < ACANTÓZĂ , acantoze , s . f . Boală de piele caracterizată prin prezența unor pete pigmentate , îngroșate pe diferite părți ale ... ACETONEMÍE s . f . Prezență ... ACETONURÍE s . f . Prezență ADULMECÁ , adúlmec , vb . I . Tranz . și intranz . ( Despre animale ) A simți sau a descoperi cu ajutorul mirosului , prezența unui animal , a omului , a hranei ALBUMINURÍE s . f . Prezența albuminei în urină ( indicând , de obicei , o boală a rinichilor , insuficiență cardiacă ... ALCOOLEMÍE , alcoolemii , s . f . Prezență ÁLGĂ , alge , s . f . ( La pl . ) Plante inferioare caracterizate prin prezența clorofilei și răspândite în ape dulci , sărate și pe uscat ; ( și la sg . ) plantă din acest Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||