|
|
||
|
Vezi și forma bază: PENSA Vezi și:PENSA, PENSARE, PENSETĂ ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului PENSĂ: PENSA.
PENSĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. PÉNSĂ, pense, s.f. 1. Mic instrument de metal compus din două brațe îmbinate la un capăt sau încheiate în formă de foarfece, folosit (în medicină, în tehnică) pentru a prinde sau a fixa obiecte mici sau substanțe care nu pot fi luate cu mâna. 2. (În croitorie) Cută scurtă interioară, ascuțită la un capăt sau la amândouă, prin care se mulează pe corp un obiect de îmbrăcăminte. - Din fr. pince.Sursa : DEX '98 pénsă s. f., g.-d. art. pénsei; pl. pénseSursa : ortografic PÉNS//Ă \~e f. 1) Instrument de metal format din două brațe unite la unul dintre capete, folosit pentru apucarea obiectelor care nu pot fi (sau nu trebuie) luate cu mâna. 2) Cută interioară făcută la o haină pentru a-i diminua dimensiunile și a-i da o anumită formă. /Sursa : NODEX PÉNSĂ s.f. 1. Mic instrument de metal compus din două brațe unite la unul dintre capete, care serveşte pentru a prinde obiecte de dimensiuni mici, marginile unei răni etc. 2. Cută interioară la o haină, făcută pentru a o fasona într-un anumit fel. 3. Extremitatea cleștilor racilor, homarilor sau ale scorpionilor. [< fr. pince < pincer - a prinde, a strânge].Sursa : neologisme PÉNSĂ s. f. 1. mic instrument de metal din două brațe unite la unul dintre capete, pentru a prinde obiecte de dimensiuni mici, marginile unei răni etc. 2. cută interioară la o haină, pentru a o fasona într-un anumit fel. 3. extremitatea cleștilor racilor, homarilor sau ale scorpionilor. (< fr. pince)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru PENSĂRezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentru PENSĂ. Ion Luca Caragiale - O admirabilă lucrare literară Ion Luca Caragiale - O admirabilă lucrare literară O admirabilă lucrare literară de Ion Luca Caragiale “Dacă nu ești faur, la ce-ți mânjești nasul cu cărbuni?â€� zice o vorbă populară; iar un autor modern, Carmen Sylva, zice: “La bĂȘtise se met au premier rang pour ĂȘtre vue; l’intelligence se met en arrière pour voirâ€�. Onor. d. A. Pencovici, directorul Monitorului oficial, al Tipografiei statului și al Internelor, ține grozav de mult să-l vedem. Să vedeți cum: ne-o spune d-sa însuși. Domnului A. Pencovici îi cere șeful de atelier text pentru Probarul nou al Tipografiei statului, și (cauzele mici produc adesea efecte mari) d. A. Pencovici se transformă deodată și devine dintr-un împiegat conștiințios un și mai conștiincios om de litere. D-sa traduce pentru Probar: Carmen Sylva,Le PensĂ©es d-une Reine. Minunat Probar ! el va conține, peste probele de litere ale atelierului, o probă mai mult de talentele directorului. Considerația superiorilor, stima inferiorilor, dragostea familiei, iubirea prietinilor, astea le-a avut totdeuna onor. d. A. Pencovici; dar astea sunt de ajuns pentru un împiegat; astea nu ajung omului ... Cincinat Pavelescu - Antologia epigramei românești Cincinat Pavelescu - Antologia epigramei româneşti Antologia epigramei românești de Cincinat Pavelescu Antologia dlor N. Crevedia și Calotescu-Neicu, apărută într-o îngrijită ținută editorială la Cartea românească din București, este incontestabil o carte de succes. Scriitorul și ziaristul Crevedia se bucură de simpatia admirativă a presei, a mai tuturor revistelor literare, de dreapta și de stânga. În plus, e și un fel de enfant gâtĂ© al unor oameni cu mare înrâurire în opinia publică și literară, ca Nichifor Crainic și Dragoș Protopopescu, care-l răsfață, considerându-l un liric nou, viguros în expresie și nu mai puțin un pamfletar incisiv și epigramist plin de savoare. Pe dl Calotescu-Neicu îl cunosc mai puțin, dar cred că nu merită ni cet exces dhonneur, ni cette indignitĂ© cu care l-a stigmatizat pana prea tinerească și, deci, implacabilă, a dlui Octav Suluțiu de la România literară. Oricâte lipsuri ar avea, antologia are și un mare merit. A trezit interesul publicului, al presei și al criticii pentru un gen literar căzut de mult în desuetudine în Franța și care dă literaturii noastre, cum prea bine a observat chiar filozoful Conte ... Alecu Russo - Cugetări (Russo) Alecu Russo - Cugetări (Russo) Cugetări de Alecu Russo Cuprins 1 Partea întâi 1.1 I 1.2 II 1.3 III 1.4 IV 1.5 V 1.6 VI 1.7 VII 1.8 VIII 1.9 IX 1.10 X 1.11 XI 1.12 XII 1.13 XIII 2 Partea a doua 2.1 I 2.2 II 2.3 III 2.4 IV 2.5 V 2.6 XIII 2.7 XIV 2.8 XV Partea întâi I Oamenii care au ieșit la rând astăzi, literați, oameni politici, artiști și alții, în țara Moldovei, sunt acei tineri care cu vro douăzecide ani mai înainte era cunoscuți sub nume de nemți, sau capetestropșite, și cu denumirea de franțuzi, introdusă mai târziu. Nici olimbă în lume nu are un cuvânt destul de puternic, ca să exprimedisprețuitoarea semnificare a numelui de franțuz, cu care uniibătrâni din Moldova porecliseră tinerii de pe la 1835, oamenii deastăzi. Acei bătrâni, ce se născuseră în giubele și caftane, încet câte încet au părăsit lumea, și câmpul a rămas nemților și franțuzilor. Curioasă nălucire omenească!... Deși un pătrar de veac aproape a trecut de atuncea, ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PENSĂRezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentru PENSĂ. ... Tranz . 1. A prinde , a apuca ( și a strânge ) , a scoate , a smulge ceva cu pensa ... PENSÁRE , pensări , s . f . Acțiunea de a pensa și rezultatul ei . - V. pensa PENSÉTĂ , pensete , s . f . Pensă ( 1 ) |
||